În Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii au susținut că se opun doar aderării Bulgariei, dar pentru că cele două state au fost „judecate” la pachet, votul „împotrivă” a reprezentat un embargo atât pentru vecinii din sud, cât și pentru noi.
Cel mai recent anunț al premierului din Olanda, Mark Rutte, creează noi tensiuni în comunitatea europeană. Administrația de la Amsterdam nu-și va modifica votul prea curând, a lăsat de înțeles Rutte, din moment ce bulgarii mai au mult de lucru în domeniul justiției.
Pe de o parte, e o veste bună, în sensul că Olanda nu mai consideră România drept „oaia neagră” a Europei. În același timp, este un semnal negativ, atât timp cât soarta României va fi decisă la pachet cu cea a Bulgariei.
Iată cele mai recente declarații ale lui Mark Rutte, despre planul aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen:
„Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria. În primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV.
Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un ‘nu’, este un ‘nu acum’”, a declarat Mark Rutte, pentru Euractiv.
Încetarea monitorizării Bulgariei prin MCV a fost anunţată în octombrie 2019 de comisia Juncker. Pentru România, monitorizarea a continuat până în noiembrie, anul curent.
Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a susținut pe marginea summitului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării la Schengen trebuie să fie octombrie 2023.
„Avem tot mai mult sprijin şi sunt convins că vom fi acceptaţi până în octombrie cel mai târziu. Bineînţeles, vom face tot posibilul să accelerăm acest termen-limită”, a mai transmis Radev.
În această săptămână, președintele Klaus Iohannis a declarat că este „destul de optimist” că procesul aderării României și Bulgariei la Schengen se va încheia în 2023, însă fără a preciza și un calendar.