Olosz Gergely a scăpat temporar de condamnare. Curtea de Apel Bucureşti a anulat prima sentinţă

Tribunalul Bucureştri l-a condamnat, în 17 iulie, pe fostul senator Olosz Gergely la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a ajutat reprezentanţii unor firme să obţină contracte oneroase.

Alături de Gergely au fost condamnaţi Ion Bîrcină, la patru ani de închisoare cu executare, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel, în 26 iulie, la Curtea de Apel Bucureşti, atât de cei cinci inculpaţi şi de Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis, în 2 octombrie, apelurile, au desfiinţat în integralitate sentinţa din 17 iulie a Tribunalului Bucureşti şi au constatat că soluţionarea cauzei în primă instanţă revine CAB.

Instanţa a dispus înaintarea dosarului în vederea repartizării aleatorii, cauza urmând să se rejudece în fond la Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti după ce instanţa supremă a admis, în 17 mai, că nu mai are competenţa de a judeca acest caz ca urmare a faptului că Olosz Gergely nu mai este senator.

De altfel, potrivit avocaţilor fostului parlamentar, nici procurorii în faza de urmărire penală, nici judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul București, nu l-au întrebat pe Olosz care este profesia sa, ţinându-se cont doar de calitatea de parlamentar.

Judecătorul Mitu Stegaru, de la Tribunalul Bucureşti, care l-a condamnat pe Olosz Gergely la şapte ani de închisoare, arăta, în motivarea deciziei, că noul Cod Penal prevede pedepse „mult mai blânde” pentru corupţie, iar din acest motiv fostul senator a urmărit tergiversarea dosarului.

„În ciuda materialului probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti (declaraţiile co-inculpatilor pur şi simplu l-au pus cu spatele la zid pe inculpatul Olosz), acesta a ales să uzeze de dreptul la tăcere, singurul lui ţel şi al apărătorilor săi fiind tergiversarea soluţionării cauzei, în speranţa că mai devreme sau mai târziu va intra în vigoare noul Cod penal care din păcate prevede pedepse mult mai blânde nu numai pentru toate infracţiunile, dar mai ales pentru cele de corupţie, adoptarea noului Cod Penal în opinia noastră nefăcând nimic altceva decât să încurajeze săvârşirea de infracţiuni de corupţie ca şi când România nu ar fi catalogat cel mai corupt stat din UE, ci ar fi privit ca un stat din Scandinavia”, a scris Mitu Stegaru în motivarea sentinţei.

Judecătorul mai arăta în motivare că Olosz Gergely „şi-a dat demisia din Parlament «probabil din respect faţă de justiţie şi a se pune la dispoziţia acesteia», cauza ajungând astfel pe rolul Tribunalului Bucureşti în speranţa deloc deşartă că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare vor trece cel puţin 2-3 ani, perioadă de timp în care în România se pot întâmpla destule, inclusiv noul Cod penal care prevede pedepse atât de blânde pentru faptele de corupţie”.

Judecătorul Mitu Stegaru a mai arătat în motivare că Olosz Gergely „şi-a format la nivelul organelor de decizie o serie de relaţii de care a înţeles să se folosească în interes propriu, în scopul dobândirii de sume de bani prin traficarea acestor relaţii”, şi a uitat „pur şi simplu că electoratul de etnie … (maghiară – n.r.) l-a trimis în Parlamentul României şi a fost ales în structurile de conducere ale UDMR pentru a-i apăra interesele, şi nu pentru o îmbogăţire rapidă şi nelegală”.

Tot despre Olsoz, magistratul susţine că acesta, „ca mulţi alţii, de altfel, nu a dat multe «parale» pe intersele comunităţii care l-a propulsat în această înaltă demnitate (preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei – n.r.), ci a înţeles că trebuie să «acţioneze rapid şi eficient» (propulsarea în astfel de înalte funcţii cu putere de decizie cum este cea de preşedinte ANRE este în România efemeră, partidele politice înţelegând să-şi răsplătească membrii săi imediat ce ajung la putere cu astfel de functii, neţinindu-se în nici un fel seama de competenţa şi moralitatea celor care le ocupă) pentru îmbogăţirea sa pe căi necinstite cu sume de bani uriaşe la care cvasi totalitatea contribuabililor de rând nici nu visează”.

Judecătorul Mitu Stegaru este cel care, în 2011, a decis arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul Petromservice, şi care, în aprilie 2012, i-a condamnat la închisoare pe fotbaliştii Cristi Munteanu şi Andrei Mărgăritescu. Tot Stegaru, anul acesta, a dat declaraţii ca martor în dosarul de corupţie al colegelor sale Antonela Costache şi Viorica Dinu.

Dosarul în care Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007-2008, este judecat pentru trafic de influenţă, alături de patru reprezentanţi ai unor firme, pe care i-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase, a fost trimis în octombrie 2012 instanţei supreme, întrucât acesta era atunci deputat, ulterior câştigând un mandat de senator.

Olosz Gergely a anunţat, în 13 mai 2013, că renunţă la mandatul de senator, invocând campania de compromitere ce ar fi fost purtată împotriva sa în ultima perioadă. Ulterior, avocaţii acestuia au cerut instnaţei supreme să decline cauza întrucât acesta nu mai este parlamentar, astfel că Tribunalului Bucureşti îi revine competenţa de judecare. Avocaţii mai arătau atunci că fapta de trafic de influenţă pentru care este judecat clientul lor nu a fost comisă de acesta în perioada în care a fost deputat sau senator.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 – februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

În acest context, în perioada mai 2010 – 29 septembrie 2010, deputatul Olosz Gergely a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei, suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore.

„Din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin”, au notat procurorii în documentul citat.

De asemenea, procurorii îl acuză pe Olosz Gergely că în perioada septembrie – noiembrie 2010 a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei.

În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA, susţin procurorii DNA.

„Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)”, au precizat procurorii.

De asemenea, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, Olosz Gergely şi-a folosit influenţa, „astfel cum a fost cumpărată de grupul Bîrcină”, pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină legate de investiţii din fonduri europene pe direcţia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

„Ca urmare, în aceeaşi perioadă, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului Bîrcină contactarea unor consultanţi pe fonduri europene”, au mai scris procurorii anticorupţie în rechizitoriul trimis instanţei.

La rândul său, în perioada 2010 – 2011, Cătălin Stan, în calitate de administrator de drept la SC Power Plus SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza contractului de consultanţă descris mai sus, consecinţa fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând impozit pe profit.

În vederea confiscării şi recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Olosz Gergely, Bîrcină Ion, Iliescu Costin şi Stan Cătălin şi a părţii responsabile civilmente S.C. Power Plus SRL.