„BNR priveşte cu drag şi încurajează din mai multe considerente instrumentele de plată fără numerar, unul dintre acestea, care a avut şi o creştere marcantă, fiind cardul (…) Dacă vrem să promovăm instrumentele de plată fără numerar este important să prezentăm costurile tranzacţiilor, comparativ cu cele ale tranzacţiilor cu cash. Tranzacţiile cu cash nu sunt precepute că ar avea costuri, costuri de a ne păzi buzunarele, de a păzi banii de acasă, din casetele de valori. Companiile au costuri semnificative cu manipularea, transportul şi securitatea banilor, este un element costisitor”, a spus Olteanu, la o coferinţă pe teme concurenţiale.
El a menţionat că deşi românii au mai multă încredere dacă au „banii în buzunar” este importantă extinderea ariilor unde se pot face tranzacţii prin instrumente fără numerar, unul dintre acestea fiind sectorul administrativ.
„Dacă vrem să încurajăm plata cu cardul trebuie să creăm mecanismul prin care se pot plăti taxele, impozitele, amenzile prin card. Acest lucru va duce şi la scăderea costurilor, cu cât avem mai multe tranzacţii cu atât costurile vor scădea. În plus, în România această piaţă nu a început demult, încă simţim costurile pentru investiţiile realizate în acest domeniu. Astfel, dacă vrem să încurajăm plăţile fără numerar este nevoie de misionarism cultural, trebuie să ne convigem că este mai simplu şi mai uşor, trebuie extinse zonele în care se utilizează, iar statul trebuie să găsească pârghii pentru asigurarea unei concurenţe corecte şi pentru protejarea consumatorilor”, a spus el.
Pe de altă parte, Olteanu a arătat că personal vede instrumentele cu plată fără numerar cu mai puţin entuziasm, pentru că i se par instrumente tranzitorii.
„Din punctul meu de vedere, după 10 ani vom vorbi de plăţi prin ceea ce numim astăzi smartphone, dacă lumea va merge spre simplificare. Este o discuţie speculativă pentru că în România abia apar aceste instrumente, pe care le încurajez. Până atunci este bine să ne facem treaba cu ce avem”, a mai spus Olteanu.