„Parlamentul României, în înţelepciunea sa, tocmai a dat astăzi ultimul vot final al legislaţiei prin care se înfiinţează Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială. El va intra în funcţiune de îndată ce Legea va fi publicată în Monitorul Oficial, după care vom avea un cadru naţional instituţionalizat în care să discutăm ameninţările la adresa stabilităţii financiare”, a declarat miercuri Olteanu, citat de Agerpres.
Vezi aici forma legii iniţiale
Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, un astfel de organism a fost înfiinţat şi la nivelul Uniunii Europene — Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) — ca urmare a evoluţiilor din timpul crizei şi de după aceasta. Acesta, la rândul său, a emis recomandarea ca fiecare stat să înfiinţeze un comitet similar.
Conform recomandării, acest organism putea fi înfiinţat în cadrul Băncii Naţionale sau la Autoritatea de Supraveghere Financiară fie ca organism independent. România a ales a treia variantă, însă aceasta a fost respinsă în Parlament.
În Uniunea Europeană, 24 de ţări au adoptat legea şi au înfiinţat această instituţie.
Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială evaluează riscurile asupra economiei şi face recomandări, inclusiv Guvernului, pentru combaterea acestora, iar dacă nu ţine cont de aceste recomandări Executivul îşi asumă responsabilitatea fără să mai poată da vina pe faptul că nu a fost avertizat, declara guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în vara anului trecut pe fondul dezbaterilor din societate privind oportunitatea înfiinţării unui astfel de organism.
Mai mult, el a explicat că recomandările Comitetului, ca şi răspunsurile instituţiei vizate, sunt transmise în scris şi vor fi cuprinse într-un raport anual care va fi supus aprobării Parlamentului.
Guvernatorul a mai spus că acest organism are rol preventiv şi se va ocupa cu evaluarea riscurilor care planează asupra economiei naţionale, astfel încât să se poată anticipa o nouă criză financiară şi să se poată acţiona pentru limitarea efectelor acesteia.