Ce a însemnat Florin Condurăţeanu pentru jurnaliştii România TV?
„Jurnalism„, spune Eugen Chelemen, un singur cuvânt care cuprinde întreaga esenţă a celui care a fost Florin Condurăţeanu, un jurnalist excepţional, unul dintre „uriaşii” breslei, aşa cum îl numise Dan Negru. Tot la calităţile unice ale jurnalistului Florin Condurăţeanu au făcut referire şi Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu.
„Este o latură importantă a jurnalistului să ştii să ajuţi, să ştii că întotdeauna contează momentul acela dificil pentru oameni. Acolo trebuie să acţioneze jurnalistul, dar trebuie să vedem şi partea negativă a societăţii, să încercăm, prin atitudine, să îndreptăm. Ceea ce e cel mai important în ce a făcut Florin Condurăţeanueste că s-a dus pe latura aceasta a necesităţii sociale„, spune Andreea Creţulescu.
Victor Ciutacu a lucrat alături de Florin Condurăţeanu nu mai puţin de 17 ani.
„A fost o constantă din viaţa mea, am fost 9 ani colegi la Jurnalul naţional şi, la scurtă vreme după ce am venit eu la România TV, a venit şi el colaborator. Avem 17 ani petrecuţi aproape zi de zi împreună. Ar fi fost cazul să aibă grijă şi de el, nu doar de ceilalţi. Vechea poveste a celor care se ocupă cu precădere de un domeniu, dar mai puţin de persoana lor. Cizmarul nu are pingele, măcelarul nu are de mâncare în frigider, iar salvatorul de oameni Florin Condurăţeanu nu s-a dus la spital în contextul în care nu exista doctor pe Pământ cae să nu-i fi răspuns a telefon şi să nu-l servească. În perioada de glorie a Jurnalului Naţional, se întâmpla sî nu mai ajungem acasă, în ciuda faptului că era un munte de experienţă, de prestigiu stătea lângă noi, puştii, până când se termina ce era de terminat. Când a murit Michael Jackson, toată planeta a intrat în Breaking News. Toată redacţia s-a mobilizat, am plecat de acasă şi am venit noaptea să facem o ediţie specială care să fie dimineaţa pe tarabe. Ţutu a fost cu noi„, îşi aminteşte Victor Ciutacu.
Ioan Korpos regretă că, prins în vâltoarea evenimentelor de zi cu zi, nu a apucat să petreacă mai mult timp cu regretatul jurnalist.
„Regret că nu am apucat să ne luăm rămas bun. Alergăm în fiecare zi să ne facem meseria cât mai bine şi uităm să fim prieteni, camarazi. Acum, stăm în faţa acestui sicriu şi avem acest regret că nu am apucat să ne luăm rămas bun„, spune Ioan Korpos.