„Am primit informații de la organizațiile neguvernamentale care lucrează acolo că acolo, la Mariupol. Pe străzi este doar o mlaștină, iar resturile din canalizare ajung în conductele cu apă potabilă. Acesta este un risc uriaș de răspândire a multor infecții, inclusiv holera. Ne amintim că înainte de 2011 au fost cazuri de holeră la Mariupol și ne pregătim din nou pentru asta”, a spus Dorit Nitzan, într-o conferinţă de presă susţinută la Kiev, citată de portal.lviv.ua.
Potrivit lui Nitzan, alimentarea cu apă în Mariupol a fost „restaurată parțial”, dar multe conducte au fost distruse. Ea a adăugat că OMS pregătește truse și vaccinuri împotriva holerei și cooperează cu organizații nonguvernamentale pentru a ajuta rezidenții din teritoriile ocupate.
Citeşte şi Execuții, bătăi și tortură: rapoartele Human Rights Watch despre atrocitățile ruse din Ucraina
Consiliul Local a subliniat că armata rusă a distrus cea mai mare parte din Mariupol, ucigând peste 20.000 de oameni, iar cei care au supraviețuit nu au medicamente, electricitate, apă și hrană suficientă.
Potrivit presei ucrainene, pe 13 mai, un medic infecționist, președintele Grupului Național de Experți Tehnici pentru Imunoprofilaxie, Fiodor Lapiy, a spus, de asemenea, că în timpul războiului din Ucraina există riscul unei creșteri a infecțiilor de difterie și holeră. El a menționat că până acum, în regiunea Ternopil au fost deja înregistrate câteva cazuri de difterie.