OMS: „Încă avem speranţa că ţările nu vor trebui să intre în aceste aşa-numite lockdown-uri naţionale”. Restricţii anti COVID-19

Potrivit Reuters, pieţele financiare au fost puternic afectate luni din cauza numărului ridicat de îmbolnăviri depistate pe Glob. Acţiunile americane au înregistrat cea mai proastă zi din ultimele patru săptămâni, criza COVID-19 fiind dublată de cea politică, pe fondul impasului negocierilor pentru sprijin economic. Nici în Franţa situaţia nu a arătat mai bine: reintroducerea restricţiilor antiepidemice ar putea duce la o scădere economică în ultimul trimestru din 2020.

Dar săptămâna nu a început doar cu veşti rele. AstraZeneca a anunţat că vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de Universitatea din Oxford produce un răspuns imun atât la adulţii tineri, cât şi la cei vârstnici.

Oficialul britanic din domeniul Sănătăţii Matt Hancock a avertizat, însă, că vaccinul nu va fi disponibil la scară largă până anul viitor, precizând: „Nu am ajuns în acel stadiu”.

De altfel, vaccinurile dezvoltate în toate colţurile lumii se confruntă cu obstacole de natură ştiinţifică sau generează controverse la nivelul opiniei publice. Sondajele arată că aproximativ jumătate dintre americani ar fi dispuşi să se vaccineze anti COVID-19.  

Coronavirus în SUA. Numărul de cazuri COVID-19 a crescut cu 24% în 7 zile. Ce spune Trump

În SUA, numărul internărilor în secţiile destinate COVID-19 a atins cote maxime în ultimele două luni, sistemul sanitar din unele state confruntându-se cu provocări importante. Însă preşedintele Donald Trump, infectat la rândul său cu SARS-CoV-2 la începutul lunii octombrie, a lansat un nou atac la adresa raportărilor care semnalează creşterea numărului de cazuri de coronavirus.

Acesta susţine că singurul motiv pentru care îmbolnăvirile cresc este creşterea capacităţii de testare, afirmaţie pe care experţii din sănătate publică o contrazic. „Cazurile cresc pentru că testăm, testăm, testăm. E o conspiraţie fake news. Mulţi tineri se vindecă foarte repede. 99,9%”, a scris Trump pe Twitter, acuzând „mass-media coruptă”.

Săptămâna trecută, numărul infectărilor raportate în Statele Unite a crescut cu 24%, în timp ce numărul de teste efectuate a crescut cu doar 5,5%, potrivit unei analize Reuters. 

COVID-19 închide Europa? Mai multe ţări impun carantină

În Europa, Franţa pare să se detaşeze printr-o creştere abruptă a cazurilor de coronavirus. Duminică, ţara din vestul Europei a raportat un record de peste 50.000 de îmbolnăviri înregistrate în 24 de ore. În aceeaşi zi, numărul de decese a depăşit pragul de 250.000 la nivel de continent.

Profesorul Jean-François Delfraissy, care conduce un consiliu de sprijin guvernamental, a declarat că Franţa s-ar putea confrunta curând cu numere de ordinul sutelor de mii în privinţa raportărilor zilnice. 

COVID-19 în Franţa: Stare de urgenţă – noi scenarii

Guvernul francez a aprobat miercuri, 14 octombrie, reinstituirea stării de urgenţă. Începând de vinerea trecută, capitala Paris şi oraşele Aix-Marseille, Grenoble, Montpellier, Toulouse, Saint Etienne, Lille, Rouen şi Lyon au străzile pustii între orele 21.00 şi 6.00. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că „scopul este reducerea contactelor private, care sunt cele mai periculoase.”

De sâmbătă, 24 octombrie, carantina nocturnă s-a extins în mai multe zone din ţară, afectând 46 de milioane de francezi, a anunţat joi premierul Jean Castex. Între orele 21.00 şi 6.00, circulaţia pe străzi va fi interzisă în 38 de zone administrative. Astfel, numărul departamentelor unde se aplică restricţiile ajunge la un total de 54 din 101. Polinezia Franceză se află, de asemenea, în carantină.

Potrivit bfmtv.com, în Franţa, la cel mai înalt nivel al statului, sunt studiate trei scenarii posibile.

• Primul, puţin probabil, e introducerea carantinei totale în Franţa.
• A doua opţiune este carantina locală în „zonele roşii”, acolo unde numărul de cazuri e cel mai ridicat.
• Al treilea scenariu posibil are în centru izolările locale specifice: ora stingerii ar putea fi decalată, iar oamenii ar fi nevoiţi să rămână în case la final de săptămână.

Alte subiecte, precum obligativitatea lucrului de acasă ori necesitatea închiderii şcolilor, vor fi de asemenea discutate.

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat vineri că este încă prea devreme pentru a spune „dacă ne îndreptăm spre izolari locale sau generale”, deşi preşedintele Consiliului Ştiinţific avertizează că al doilea val ar putea fi „mai puternic decât primul”. Marţi şi miercuri se vor stabili noi măsuri restrictive. Primul consiliu e programat pentru marţi dimineaţă, la Élysée, iar al doilea va avea loc miercuri dimineaţă.

Germania. Noi măsuri ar putea viza domeniul HoReCa

Şi Germania ia în considerare noi măsuri anti-coronavirus, deşi au încercat să evite blocajele pentru a susţine economia ţării.

„Ne aşteaptă câteva luni foarte, foarte dificile”, a declarat cancelarul german Angela Merkel la o întâlnire a liderilor din partidul său creştin-democrat, potrivit cotidianului Bild. Restricţiile se vor concentra, cel mai probabil, asupra zonei HoReCa, informează publicaţia.

COVID-19 în Spania. Şase luni de stare de urgenţă 

Premierul Pedro Sánchez a anunţat duminică restrângerea circulaţiei persoanelor pe timpul nopţii. Alte restricţii, precum reducerea grupurilor sociale la maximum 6 persoane sau impunerea carantinei pe localităţi sau pe provincii, rămân la alegerea autorităţilor locale. 

Coronavirus. Record de cazuri în Rusia

Bilanţul COVID-19 a atins luni un record de 17.347 cazuri în Rusia. Kremlinul avertizează că pandemia începe să aibă un efect negativ mai mare în afara Moscovei. 

Cu 1,5 milioane de infecţii cu SARS-CoV-2, dar şi cu o populaţie de aproximativ 145 de milioane de oameni, Rusia se plasează pe locul 4 în topul ţărilor cu celor mai multe cazuri COVID-19, după Statele Unite, India şi Brazilia.

Proteste în Italia, împotriva restricţiilor pentru limitarea răspândirii COVID-19

Decretul privind închiderea restaurantelor şi barurilor la ora 18.00 a stârnit proteste violente luni noaptea. Sute de oameni au ieşit în stradă la Milano, Trieste, Ferrara, Torino, Napoli şi Palermo pentru a cere guvernului condus de premierul Giuseppe Conte, ridicarea restricţiilor privind activităţile din domeniul HoReCa.