„Niciodată în istoria sănătăţii publice, imunitatea colectivă nu a fost utilizată ca strategie pentru a reacţiona la o epidemie şi cu atât mai puţin la o pandemie. Este problematic din punct de vedere ştiinţific şi etic”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă.
„A lăsa cale liberă unui virus periculos, pe care nu îl înţelegem încă pe deplin, este pur şi simplu contrar eticii. Nu este o opţiune„, a insistat el.
Pandemia cauzată de noul coronavirus a făcut peste 1 milion de victime la nivel mondial, după ce biroul OMS din China a anunţat apariţia maladiei COVID-19 la sfârşitul lunii decembrie.
„Marea majoritate a persoanelor din cele mai multe ţări sunt susceptibile să contracteze virusul. Studiile de seroprevalenţă sugerează că în cele mai multe ţări, mai puţin de 10% din populaţie a fost infectată„, a detaliat directorul OMS.
El a explicat, de asemenea, că nu sunt cunoscute suficient de multe informaţii despre imunitatea de care se bucură persoanele care au contractat deja COVID-19 şi a subliniat că anumiţi indivizi s-au reinfectat. „Cele mai multe dintre persoanele infectate de virus dezvoltă o reacţie imunitară pe parcursul primelor săptămâni, dar nu ştim dacă acest răspuns este puternic sau durabil, nici dacă el diferă de la o persoană la alta„, a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Potrivit spuselor sale, conceptul de imunitate colectivă este utilizat în campaniile de vaccinare şi a reamintit că, în cazul variolei, este nevoie ca 95% din populaţie să fie vaccinată pentru ca restul de 5% de persoane nevaccinate să fie protejate. În cazul poliomielitei, acest prag este de 80%.
Declaraţiile şefului OMS vin în contextul în care săptămâna trecută câteva mii de experţi epidemiologi de talie mondială au semnat o declaraţie comună în care contestă restricţiile impuse de guverne. „Pe măsură ce imunitatea crește în rândul populației, riscul infectării devine pentru toți mai mic – inclusiv pentru cei vulnerabili. Știm că, în final, toate populațiile vor obține imunitatea de turmă – adică punctul la care rata noilor infectări este stabilă – și că acest lucru poate fi ajutat (dar nu este dependent) de un vaccin. Scopul nostru, deci, ar trebui să fie acela de a minimiza mortalitatea și suferința socială până când obținem imunitatea.
Abordarea cea mai înțeleaptă și blândă, care pune în balanță riscurile și beneficiile obținerii imunității de turmă, este să permitem celor care au un risc minim de moarte să-și trăiască viețile în normalitate și să consolideze imunitatea la virus prin infectare naturală. În același timp, trebuie să protejăm mai bine pe cei care au riscul cel mai mare. Aceasta este ceea ce numim Protecție Concentrată”, spun experţii, între care Sunetra Gupşta de la Oxford, Martin Kulldorff, profesor de medicină la Universitatea Harvard, sau Jay Bhattacharya, profesor la Școala de Medicină a Universității Stanford. Aceştia cer reîntoarcerea copiilor la şcoală, redeschiderea restautantelor şi reluarea activităţilor culturale şi sportive.