„Pentru companiile care produc și rafinează țiței, legea introduce obligația de a plăti 350 de lei pentru fiecare tonă de țiței prelucrată în 2022 și 2023. Prin urmare, OMV Petrom estimează o contribuție de solidaritate de aproximativ 1.500 de milioane de lei pentru anul fiscal 2022, care urmează să fie plătită la sfârșitul lunii iunie 2023”, a transmis compania.
OMV Petrom a adăugat că pentru T1/2023 valoarea contribuției de solidaritate este estimată la aproximativ 380 de milioane de lei, adică aproximativ 76 de milioane de lei, și se va reflecta în rezultatele din T2/2023. „Contribuția pentru întregul an 2023 va fi plătită la sfârșitul lunii iunie 2024”, a mai transmis Petrom.
Anunțul a venit la trei zile după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea taxei de solidaritate pentru companiile energetice, în varianta care reduce drastic suma care trebuie plătită de OMV Petrom. Concret, Petrom va plăti o taxă de solidaritate de numai 300 de milioane de euro. Anterior, compania susținea că nu datorează această taxă, în timp ce statul român se aștepta să colecteze cel puțin un miliard de euro, adică aproximativ 5 miliarde de lei.
Petrom este deținută de către grupul austriac OMV în proporție de 51% și a avut anul trecut un profit net de 10,3 miliarde de lei, iar în 2019, înainte de criză, a realizat un câștig de 3,56 miliarde de lei, astfel că profitul excepțional generat de creșterea prețurilor după invazia Ucrainei de către Rusia a fost aproape triplu.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea de modificare a celebrei OUG nr. 186/2022 privind contribuţia de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de ţiţei, gaze, cărbune şi rafinare. Potrivit Profit.ro, prevederile acesteia au fost mult îndulcite faţă de varianta iniţială, vehement criticată de companie şi care au făcut obiectul unei cereri de examinare din partea preşedintelui.
Legea va merge la Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 3 zile calendaristice de la publicare.
Eliminarea primei variante a suprataxei OMV Petrom iniţiate în Parlament a fost consfinţită miercurea trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, după decizia similară de cu o zi înainte a Senatului. Modificarea radicală a legislaţiei contribuţiei de solidaritate a fost adoptată de deputaţi cu 182 de voturi pentru, 38 contra şi 44 de abţineri.
″Textul prezintă neclarităţi şi dificultăţi de interpretare, putând genera situaţii care ar conduce la nerespectarea legislaţiei europene″, a fost argumentul coaliţiei de guvernare, care a decis eliminarea prevederilor reclamate de Iohannis. Parlamentarii s-au mişcat extrem de repede, în condiţiile în care termenul de declarare şi plată a contribuţiei de solidaritate este 25 iunie.
În schimb, a fost introdusă o taxă în sumă fixă pe ţiţeiul prelucrat în rafinării, care va fi datorată doar de către companiile care practică concomitent activităţi de extracţie şi de rafinare a ţiţeiului. Singura companie din România aflată în această situaţie este OMV Petrom.
″Marjele de rafinare în perioada de aplicare a OUG nr. 186/2022 sunt superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă. Deşi în anul 2023 se estimează că marjele vor scădea, ele vor fi în continuare superioare unor marje obţinute în condiţii normale de piaţă, activitatea de rafinare nefiind însă impozitată suplimentar″, a argumentat coaliţia introducerea noii taxe.
Taxa va fi de 350 lei pe tona de ţiţei procesat în activitatea de rafinare. OMV Petrom a procesat anul trecut 4,241 milioane tone de ţiţei şi condensat la rafinăria Petrobrazi, potrivit raportului său anual pe 2022, din care ar rezulta o obligaţie de plată la bugetul de stat de peste 1,48 miliarde lei.
Cifra este mult sub estimările privind ″factura″ de plată a OMV Petrom pentru contribuţia de solidaritate în situaţia în care activităţile vizate de contribuţie ar fi avut o pondere de cel puţin 75% în cifra sa de afaceri, estimări care au mers de la minimum 3 miliarde lei până la 1 miliard de euro.
Prevederile care au făcut obiectul cererii de reexaminare a lui Iohannis aveau ca scop tocmai ″forţarea″ acestui procent de 75%.
A fost introdusă şi prevederea potrivit căreia contribuţia de solidaritate nu este datorată de către companiile care nu au avut producţie în sectoarele vizate de aceasta în perioada 2018-2021.
Astfel, au fost scutiţi de supraimpozitare concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, unde producţia a început în vara anului trecut.
După cum a relatat Profit.ro, cei trei concesionari, Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia au contestat deja în instanţă contribuţia de solidaritate, reclamând neconstituţionalitatea ei.
În plus, ambasadoarea Statelor Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec, i-a transmis premierului Ciucă, în cadrul unei întâlniri la care s-a discutat şi despre investiţiile energetice din Marea Neagră, că investitorii au nevoie de ″impozitare stabilă, previzibilă şi transparentă″.