Reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor selectate ca membri în Consiliul Economic şi Social (CES) l-au informat pe premierul Dacian Cioloş şi pe ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ana Costea, că deşi Guvernul ar fi trebuit, după intrarea în vigoare a Legii 248/2013, să îi retragă pe cei 15 membri desemnaţi, pentru a permite funcţionarea unui nou plen, care să includă reprezentanţii societăţii civile, acest lucru nu s-a întâmplat, iar avizul de marţi pentru stabilirea salariului minim pentru anul 2016 a fost dat de vechiul plen, care funcţionează nelegal.
Potrivit Legii 248/2013, CES este o instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile.
„După intrarea în vigoare a Legii 248/2013, Guvernul României ar fi trebuit să retragă pe cei 15 membri desemnaţi, pentru a permite funcţionarea unui nou plen, care să includă reprezentanţii societăţii civile. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până în decembrie 2015, în plenul CES fiind nominalizaţi încă domnii Ion Ghizdeanu (ca vicepreşedinte din partea Comisiei Naţionale de Prognoză) şi Constantin Zorilă (din partea Secretariatului General al Guvernului), „, se arată în scrisoare deschisă transmisă premierului şi ministrului Muncii.
Reprezentanţii societăţii civile precizează că, prin Legea 222/2015, structura CES a fost confirmată cu 45 de membri, 15 membri reprezentanţi ai structurilor patronale, 15 reprezentanţi ai structurilor sindicale şi 15 reprezentanţi ai structurilor asociative. În luna septembrie 2015, printr-o procedură de selecţie publică şi, ulterior, prin decizie a primului ministru, au fost confirmaţi cei 15 membri ai structurilor asociative
„Actualul plen însă nu funcţionează şi, considerăm noi, este în afara cadrului legal, graţie unor mecanisme de protecţie introduse în Lege: (a) plenul anterior îşi continuă activitatea «până la data constituirii noului plen», (b) plenul Consiliului Economic şi Social se consideră legal constituit la data validării a cel puţin 24 de membri, cu condiţia ca fiecare parte să fie reprezentată de cel puţin opt persoane”, se mai arată în documentul citat.
Legea 222/2015 prevede că „dacă noul plen nu s-a constituit până la data expirării mandatului plenului în funcţiune” (n.n. dată de expirare nereglementată), „secretarul general al Consiliului Economic şi Social are obligaţia ca, după verificarea şi validarea a cel puţin 24 de membri, câte opt membri de fiecare parte, să convoace prima şedinţă a noului plen, într-un termen care nu poate depăşi 15 zile calendaristice.”
În cadrul Regulementului de organizare şi funcţionare, adoptat în septembrie 2015 de vechiul plen, sunt cerute ca documente necesare validării o adeverinţă CNSAS care să ateste că membrul CES în curs de validare „nu a făcut poliţie politică”, cât şi o declaraţie pe proprie răspundere dată de respectivul membru că a avut ori nu calitatea de lucrător al securităţii sau de colaborator al acesteia.
„Cele două documente sunt redundante, simpla declaraţie pe propria răspundere fiind suficientă în etapa validării. Practica curentă confirmă faptul că obţinerea adeverinţei de la CNSAS durează minim şase luni şi este asumată prin prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere. De altfel, acest mecanism este folosit şi pentru alegerile din România, la momentul depunerii candidaturilor fiind suficientă declaraţia pe proprie răspundere, adeverinţele fiind eliberate ulterior, la intervale mai mari sau mai mici, pentru parlamentari care au deja depus jurământul de validare a manadatului”, se semnalează în scrisoare deschisă.
Reprezentanţii societăţii civile din structura CES susţin că amânarea validării membrilor CES până la eliberarea adeverinţei CNSAS este de fapt o metodă de a amâna constituirea noului plen şi excede nevoii Legii care cere adeverinţă CNSAS, dar nu condiţionează validarea de obţinerea ei.
„Noul plen se putea constitui cel mai târziu în luna noiembrie 2015, în condiţiile în care există deja opt membri validaţi. De la acel moment, responsabilitatea constituirii noului plen aparţine uneia dintre celelalte două părţi (patronatele şi sindicatele), care par să aibă un interes în neclarificarea situaţiei. Atâta vreme cât statul are constituită o instituţie legală cu un rol important în consultarea părţilor interesate, această instuţie trebuie să funcţioneze legal. (…) Vă scriem în numele celor 15 reprezentanţi ai societăţii civile şi vă rugăm să sprijiniţi măsurile pe care le consideraţi necesare pentru intrarea în legalitate a CES şi pentru, mai ales, o funcţionare normală a acestei instituţii”, se mai arată în scrisoarea transmisă celor doi demnitari.
Consiliul Economic şi Social s-a întrunit, marţi după-amiază, pentru a aviza proiectul de hotărâre a Guvernului privind creşterea salariului minim la 1.250 de lei începând de la 1 mai, în condiţiile în care miercuri, în ultima şedinţă a Guvernului, ar trebui adoptat acest act normativ.
Sindicatele au cerut, în şedinţa CES, creşterea salariului minim la 1200 de lei de la 1 ianuarie sau la 1275 de lei de la 1 mai, în timp ce patronatele şi Guvernul au susţinut majorarea salariului la 1250 de lei începând cu luna mai, a declarat, marţi, preşedintele CES, Florian Costache.
El a explicat că avizul Consiliului este consultativ, astfel că, deşi sindicatele nu sunt de acord în totalitate cu acest proiect, acesta va intra în forma actuală în şedinţa de miercuri a Executivului.
De altfel, Hotărârea privind majorarea salariului minim pe economie la 1250 de lei începând cu luna mai se află pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Guvernului, ultima din acest an.