ONG-urile solicită ministerelor să susţină Directiva UE privind Calitatea Carburanţilor

Demersul organizatiilor vine la o zi după ce opt laureaţi ai Premiului Nobel au trimis o scrisoare similară mai multor şefi de stat, printre care şi Traian Basescu.

Propunerea va fi supusă votului pe 23 februarie şi va stabili modul în care furnizorii vor calcula şi raporta intensitatea de carbon a combustibililor fosili şi a energiei electrice.

Directiva UE privind Calitatea Carburantilor va putea asigura o contribuţie importantă la decarbonizarea sectorului de transport – singurul sector din Uniunea Europeană în care volumul emisiilor de gaze cu efect de seră a crescut şi va continua să crească, dacă nu vor fi luate măsuri imediate. Combustibilii fosili reprezintă 95% din totalul energiei utilizate în transporturile rutiere din Uniunea Europeană.

Scrisoarea organizaţiilor pentru protecţia mediului către Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei:

Alte articole

DOCUMENT. Decizia care va afecta toţi angajaţii din România, ce se întâmplă cu salariile

Mara Bănică, strigăt disperat de ajutor pe rețelele de socializare! „Am sunat la 112”

„Domnule Ministru,

Cele 20 organizaţii semnatare vă adresează această scrisoare pentru a vă solicita să sprijiniţi – prin votul României – propunerea Comisiei Europene pentru implementarea Directivei Uniunii Europene referitoare la Calitatea Carburanţilor, care va fi prezentată la întâlnirea Comitetului pentru Combustibili, din data de 23 februarie, 2012.

Directiva referitoare la Calitatea Carburanţilor a fost adoptată în anul 2008, cu scopul de a reduce intensitatea de carbon a combustibililor utilizaţi în transporturile rutiere cu 6%, între 2010 şi 2020. În acest mod se asigură o contribuţie importantă la decarbonizarea sectorului de transport – singurul sector din Uniunea Europeană în care volumul emisiilor de gaze cu efect de seră a crescut şi va continua să crească, dacă nu vor fi luate măsuri imediate.

Combustibilii fosili reprezintă 95% din totalul energiei utilizate în transporturile rutiere din Uniunea Europeană. Modalităţile diferite de producere a acestor combustibili se regăsesc în diferenţele semnificative între intensitatea de carbon a acestora.

Propunerea care va fi supusă votului în data de 23 februarie va stabili modul în care furnizorii vor calcula şi raporta intensitatea de carbon a combustibililor fosili şi a energiei electrice. Adoptarea sa este o condiţie a implementării unei legislaţii de referinţă în domeniul schimbărilor climatice. Noua Directivă va permite o clasificare a diferitelor tipuri de combustibili fosili, în funcţie de media intensităţii de carbon a acestora. Astfel, se va putea face o distincţie între combustibilii neconvenţionali obţinuţi din cărbune, gaze naturale, şisturi bituminoase şi bitum natural (sau ţiţei de şist) şi combustibilii convenţionali obţinuţi din petrol brut. Dacă Uniunea Europeană vrea, cu adevărat, să combată schimbările climatice, atunci problema amprentei de carbon a combustibililor trebuie abordată într-un mod corespunzător.

Este foarte important, de asemenea, faptul că propunerea permite furnizorilor să demonstreze că metodele lor de extracţie şi producţie au o intensitate a carbonului mai mică decât media pe industrie. Acest lucru stimulează investiţiile în procese de producţie şi tehnologii mai eficiente şi încurajează concurenţa loială în condiţii egale de piaţă. Reglementările respective sunt compatibile şi cu abordarea domeniului biocombustibililor, care face parte din aceeaşi legislaţie.

Din aceste motive, vă rugăm să vă asiguraţi că România va vota în favoarea propunerii Comisiei Europene pentru implementarea Directivei Uniunii Europene referitoare la Calitatea Carburanţilor.

Organizaţiile neguvernamentale de protecţia mediului semnatare:
1. Fundaţia TERRA Mileniul III, Bucureşti, director executiv Ioana Ciută;
2. Asociaţia Floarea Reginei, Sinaia, preşedinte Ciprian Stanciu;
3. Asociaţia Heidenroslein, Baia Mare, preşedinte Payer Maria Magdalena;
4. Asociaţia pentru Mediu şi Turism Ulmul Ceraşului, preşedinte Petre Vasilescu;
5. Fundaţia ACTIVITY Reştiţa, prof.dr.ing.Nadia Potoceanu;
6. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Bucureşti, director Costel Popa;
7. Asociaţia Mai Bine, Iaşi, preşedinte Anca Gheorghică;
8. Transmont Făgăraş, preşedinte Nicolae Mercurean;
9. ViitorPlus – asociatia pentru dezvoltare durabila, Bucureşti, vicepreşedinte Mircea Ilie;
10. Agent Green, Bucureşti, preşedinte Gabriel Păun;
11. Asociaţia ARIN, Brăila, director Codruţa Nedelcu;
12. Asociaţia Greenitiative, Bucureşti, director Felicia Ienculescu-Popovici;
13. ONG Mare Nostrum Constanţa, director executiv Mihaela Cândea;
14. Asociaţia Sighişoara Durabilă, vicepreşedinte Hand Hedrich;
15. Asociaţia turistică sportivă civică şi ecologista Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN), Cluj-Napoca, director executiv, Radu Mititean;
16. Asociaţia Biosilva, Suceava, preşedinte Florin Grădinariu;
17. Asociaţia ALMA-RO, Bucureşti, preşedinte Adrian Bădilă;
18. Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, director executiv János Márk-Nagy.
19. Asociația Salvați Dunărea și Delta
20. Asociația Eco Civica”