Cel puţin 1,5 miliarde de oameni au fost afectaţi direct de secetă de la începutul acestui secol, iar costul economic de până acum a fost estimat la 124 miliarde de dolari, se arată într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, publicat joi şi preluat de The Guardian. „Seceta este pe punctul de a deveni următoarea pandemie şi nu există niciun vaccin care să o vindece. Cea mai mare parte a lumii va trăi cu stres hidric în următorii câţiva ani. Cererea va depăşi oferta în anumite perioade. Seceta este un factor major în degradarea terenurilor şi în scăderea randamentelor pentru culturile majore”, spune Mami Mizutori, reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru reducerea riscului de dezastre.
„Oamenii trăiesc cu secetă de 5.000 de ani, dar ceea ce vedem acum este foarte diferit. Activităţile umane exacerbează seceta şi sporesc impactul, ameninţând cu deraierea progresului în ceea ce priveşte ridicarea oamenilor din sărăcie„, a mai spus el.
Nici ţările dezvoltate nu au scăpat, iar SUA, Australia şi sudul Europei s-au confruntat şi ele cu secetă în ultimii ani. Seceta costă peste 6 miliarde de dolari pe an ca impact direct în SUA şi aproximativ 9 miliarde de euro în UE, dar şi aceste sume pot fi subestimate. Creşterea populaţiei expune, de asemenea, mai multe persoane în multe regiuni la impactul secetei, se arată în raportul ONU.
Citeşte şi România, grav afectată de secetă. Nu a mai fost aşa din 1947
Roger Pulwarty, de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a SUA şi coautor al raportului ONU publicat joi, a precizat că pe Dunăre, în Europa, seceta recurentă din ultimii ani a afectat transporturile, turismul, industria şi generarea de energie. „Trebuie să avem o perspectivă modernizată asupra secetei” , a spus el. „Trebuie să ne uităm la modul de gestionare a resurselor precum râurile şi bazinele hidrografice mari”.
Schimbarea modelelor de precipitaţii ca urmare a defalcării climei este un factor cheie al secetei, dar raportul identifică, de asemenea, utilizarea ineficientă a resurselor de apă şi degradarea terenurilor în cadrul agriculturii intensive şi a practicilor agricole slabe ca jucând un rol important. Defrişările, utilizarea excesivă a îngrăşămintelor şi pesticidelor, supra-păşunatul şi supraextracţia apei pentru agricultură sunt, de asemenea, probleme majore, spune acesta.
Mizutori a cerut guvernelor să ia măsuri pentru a ajuta la prevenirea secetei prin reformarea şi reglementarea modului în care apa este extrasă, stocată şi utilizată şi modul în care este gestionat terenul. Ea a spus că sistemele de avertizare timpurie ar putea ajuta mult persoanele aflate în pericol şi că acum sunt disponibile tehnici avansate de prognozare a vremii.