„În 2021, avem potenţialul să se producă o catastrofă absolută”, a avertizat la Geneva dr. Kate O’Brien, directoare a departamentului pentru vaccinare din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), organism asociat ONU.
Pandemia a determinat ca resursele şi personalul să fie redirecţionate spre lupta împotriva Covid, iar multe servicii medicale au fost închise sau a fost redus programul. Oamenii au fost, de asemenea, reticenţi să se mai deplaseze de teama de a nu se infecta, chiar şi atunci când măsurile de izolare nu le interziceau acest lucru.
Copiii neprotejaţi şi o ridicare prea rapidă a restricţiilor sanitare împotriva Covid – care, de asemenea, au protejat parţial de anumite boli la copii – îşi arată deja efectele, un exemplu fiind apariţia unor focare de rujeolă în Pakistan, a subliniat oficialul OMS, din cadrul ONU.
Aceşti doi factori combinaţi sunt ”catastrofa absolută împotriva căreia tragem acum un semnal de alarmă pentru că trebuie să acţionăm imediat pentru a-i proteja pe aceşti copii”, a insistat ea, citată de rappler.com.
În România, secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, a anunţat că începând de anul viitor, elevii ar putea fi vaccinaţi împotriva coronavirusului în şcoli. Vaccinarea anti-COVID-19 a minorilor cu vârste între 12 și 15 a început pe 2 iunie în România. Pentru ca acest lucru să fie posibil în cazul acestei grupe de vârstă, va fi nevoie de acordul părinților.
Ministerul Educației a trimis o solicitare inspectoratelor școlare din țară care presupune înregistrarea cadrelor didactice în platforma destinată înscrierii pentru vaccinare. „Nu excludem o acțiune de vaccinare a elevilor în școli”, a declarat secretarul de stat Sorin Ion. În acest context, Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, a susținut că mesajele transmise în cadrul campaniei de informare cu privire la vaccinare nu sunt pe înțelesul copiilor. „Am observat faptul că de multe ori comunicarea oficială, comunicarea care este factual corectă din partea Guvernului, nu ajunge la elevi. Fie din cauza faptului că sunt folosite canale de comunicare pe care elevii nu le frecventează, fie pentru că mesajele nu sunt adaptate nivelului de înțelegere și de percepție a fiecărui elev în parte”, a spus Rareș Voicu