ÎNGRIJORARE la ONU: Schimbările climatice vor avea efecte grave, extinse şi ireversibile

Raportul avertizează că schimbările climatice sunt de neoprit şi vor urma dezastre după dezastre. Inundaţii, incendii, secetă şi caniculă, dar şi o criză alimentară, asta ne aşteaptă în următorii ani. „Suntem carne de tun”, spun experţii. Practic, sănătatea noastră, casele, hrana, dar şi securitatea, toate acestea pot fi ameninţate de încălzirea climei.

Raportul de 32 de pagini arată clar: impactul încălzirii globale se resimte deja şi va creşte progresiv, odată cu temperatura. Efectele se văd pe fiecare continent, dar şi la nivelul oceanelor. Experţii avertizează că, de cele mai multe ori, oamenii nu sunt pregătiţi să facă faţă riscurilor.

„Dacă omenirea nu face nimic pentru a reduce emisiile de gaze, iar efectele schimbărilor climatice vor creşte, atunci însăşi stabilitatea socială va fi supusă riscului”, a declarat Dr. Rajendra Pachaur, preşedintele Comisiei ONU pentru schimbări climatice. 

„Probabilitatea efectelor grave, extinse şi ireversibile, creşte o dată cu intensificarea încălzirii globale”, arată raportul intitulat ‘Schimbarea climatică 2014: efecte, adaptare şi vulnerabilitate’.

Alte articole

S-a aflat ce este, de fapt, boala X, care a stârnit panică în toată lumea: „Misterul a fost rezolvat”

Elena Lasconi, o nouă gafă. Șefa USR nu a ştiut să spună ce ţări fac parte din Consiliul de Securitate al ONU: ”Nu le ştiu chiar pe toate”

Acest nou opus al Grupului Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climatului (GIEC) din cadrul ONU, laureat al premiului Nobel pentru pace, este rezultatul unei munci imense – 12.000 de publicaţii trecute în revistă – şi constituie evaluarea ştiinţifică cea mai completă după raportul din 2007.

Lucrările GIEC (în 195 de ţări) servesc drept bază în negocierile internaţionale pentru finanţarea acţiunilor de adaptare şi reducere a gazelor cu efect de seră: obiectivul este de a limita încălzirea Terrei la 2 grade C în medie, în raport cu nivelurile preindustriale, planeta încălzindu-se deja cu 0,8 grade C şi traiectoria actuală conducându-ne spre +4 grade C spre sfârşitul secolului.

Raportul ONU avertizează că o creştere a temperaturii şi vremea schimbătoare vor distruge culturile, mai ales de cereale, fapt care va angrena o criză alimentară. Fauna va fi ameninţată cu dispariţia, nivelul în creştere al oceanelor şi mărilor va contamina apa potabilă, iar inundaţiile vor forţa milioane de oameni să se mute în alte zone. Nu în ultimul rând, se vor accentua actualele probleme de sănătate şi va creşte numărul deceselor legate de caniculă sau malnutriţie. Va creşte şi riscul izbucnirii unor războaie, pentru că oamenii se vor lupta pentru orice resurse naturale. 

Dacă efectele economice globale ‘sunt dificil de estimat’, afirmă GIEC, schimbarea climatică va ‘încetini totuşi creşterea economică, va reduce securitatea alimentară şi va crea noi zone de sărăcie’.

O agravare a evenimentelor climatice extreme, precum inundaţiile în zonele de coastă, seceta şi valurile de căldură, va duce la o creştere a deplasărilor populaţiei, notează oamenii de ştiinţă.

Cu un acces mai dur la apă şi la resurse alimentare şi migraţii crescute, schimbarea climatică ‘va spori indirect riscurile conflictelor violente’.

În fine, problemele sanitare provocate de valurile de căldură se vor agrava, la fel ca şi – în regiunile sărace – maladiile legate de malnutriţie şi de proasta calitate a apei.

GIEC relevă că încălzirea globală a avut ‘deja efecte în cursul ultimelor decenii asupra sistemelor naturale şi umane pe toate continentele şi oceanele’.

Riscurile vizează în prezent toate regiunile lumii

În Africa, accesul la apă va fi unul dintre aspectele cele mai marcante ale încălzirii globale. În Europa, agravarea inundaţiilor şi consecinţele lor asupra infrastructurilor şi efectele sanitare ale valurilor de căldură sunt evidenţiate.

În Asia, inundaţiile şi valurile de căldură riscă să provoace importante deplasări ale populaţiei. America de Nord va fi afectată de mai multe evenimente extreme (căldură, inundaţii în regiunile de coastă, incendii). America Latină se va confrunta cu problematicul acces la apă.

Regiunile polare şi insulele vor fi afectate în mod special de un climat mai cald prin topirea accelerată a gheţarilor şi creşterea nivelului oceanelor.

Numeroase fenomene fizice sunt angajate într-o mişcare ireversibilă (creşterea temperaturii, creşterea şi acidificarea oceanelor, reducerea gheţarilor etc.) şi necesitatea de a acţiona ‘în termen scurt’ este tot mai presantă, afirmă GIEC.