Top 7 locuri de vizitat lângă București pe care să nu le ratezi toamna asta

Există zeci de locuri de vizitat lângă București la care poți ajunge ușor și în scurt timp, indiferent de mijlocul de transport pentru care optezi.

Iar atunci când ai doar două zile la dispoziție să te relaxezi, parcă nu prea îți vine să pierzi 5-6 ore pe un drum dus-întors. Timpului acestuia cu siguranță i-ai putea da o utilitate mult mai bună.

De pildă, Parcul dendrologic din Chitila se află la doar 11 km de București, Pădurea Cernica și Mănăstirea Cernica – la doar 15 km, tot la 15 km de Capitală se află Parcul și Palatul Mogoșoaia, la 25 km – Lacul și Pădurea Pustnicu, iar în apropiere se află și Mănăstirea Pasărea. În toate aceste locuri ajungi în 30-40 de minute indiferent de mijlocul de transport cu care alegi să te deplasezi.

Citeste si Locul unic și misterios din România în care se petrece acțiunea unuia dintre cele mai bune filme horror ale tuturor timpurilor, „The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire”

Alte articole

Referendum București 2024. Câți alegători sunt aștepați la urne, cum se votează, care sunt condițiile de validare a referendumului

Repartitoarele de căldură, obligatorii de la 1 ianuarie 2025. Cât costă montarea unui astfel de dispozitiv

Puțin mai departe, la mai puțin de 40 km de București, poți vizita Delta Neajlovului și Mănăstirea Comana sau Lacul Căldărușani și Mănăstirea Căldărușani. Și în aceste cazuri accesul se face foarte ușor, cu trenul sau autobuzul, în maximum o oră.

Locuri de vizitat lângă București de bifat în această toamnă

Peisajele sunt absolut superbe, iar toamna are un farmec aparte în aceste locuri, făcându-le să pară desprinse din tablourile lui Grigorescu.

Dar să le luăm pe rând.

1. Grădina Botanică “Dimitrie Brândză”, situată chiar în București
2. Parcul dendrologic din Chitila
3. Pădurea Cernica și Mănăstirea Cernica
4. Parcul și Palatul Mogoșoaia
5. Pădurea Pustnicu și Mănăstirea Pasărea
6. Delta Neajlovului și Mănăstirea Comana
7. Mănăstirea și Lacul Căldărușani

Grădina Botanică “Dimitrie Brândză” se transformă în cadru de poveste

Între 25 octombrie și 2 martie 2025, Grădina Botanică din Șoseaua Cotroceni nr. 32, devine cadrul de desfășurare a poveștii „Frumoasa și Bestia”. Mai exact, organizatorii expoziției „Grădina Luminilor” au amenajat grădina în tematica poveștii menționate anterior.

Grădina Botanică devine, așadar, un loc magic în care lumina creează spații de neuitat pline de culori și forme. „Grădina Luminilor” nu este doar o expoziție, este, în primul rând, un loc în care se întâlnesc lumile poveștilor, tehnologia și creativitatea, se arată pe site-ul organizatorilor

Prețurile biletelor variază în funcție de vârstă, dar și de ziua săptămânii în care vizitatorii aleg să vadă expoziția. De luni până joi, biletul costă 55 de lei, în weekend și sărbătorile legale prețul urcă la 65 de lei. Copiii sub 12 ani, pensionarii, persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora plătesc 45 de lei de luni până joi și 55 de lei în weekend și de sărbători. Intrarea pentru copiii care măsoară sub 100 cm este doar 2 lei.

Mai multe detalii despre prețuri, AICI.

Parcul dendrologic din Chitila

Parcul dendrologic din Chitila este situat pe Strada Păcii 69 și este amplasat pe malul Lacului Chitila.

Parcul are o suprafață de aproximativ 3 ha și cuprinde o multitudine de specii diferite de arbori, arbuști, flori și plante, se arată pe site-ul Primăriei Chitila. În centrul acestuia se găsește un mic lac artificial. În parc există și o tiroliană amplasată lângă unul dintre cele două locuri de joacă.

Citeste si Cum arată, azi, gara din România transformată în sală de judecată după unul dintre cele mai mari accidente feroviare din istoria Căilor Ferate Române

Pe măsură ce pășești în interiorul parcului, ești întâmpinat de tei falnici și stejari seculari. Înaintând în lumea vegetației, descoperi noi și noi specii de plante, fie ele native sau exotice. Arbuștii exotici, cu frunzișul lor luxuriant și culorile vii, aduc o notă exotică și fascinantă întregului peisaj.

Pădurea Cernica și Mănăstirea Cernica

Pădurea Cernica se află în estul Capitalei și se întinde de la șoseaua București – Călărași (DN 3) spre sud, până la valea Colentinei, unde se află Lacul Cernica.

În pădure se pot face grătare, se pot organiza picnicuri și se poate pescui. În apele lacului trăiesc știuci, bibani, plătici, lini, somn, caras și alte specii de pești. Pe malul drept al lacului sunt amenajate terenuri sportive, un cabinet medical şi debarcader. Fauna pădurii este diversă și include cerbi, căprioare, vulpi şi iepuri, se arată pe site-ul Primăriei orașului Pantelimon

Construită pe două ostroave unite între ele printr-o fâşie de pământ, mănăstirea Cernica este inclusă în Lista monumentelor istorice din România şi a fost ctitorită în anul 1608. Mănăstirea este locul unde au trăit Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici.

Parcul și Palatul Mogoșoaia

Parcul Mogoşoaia este la 12 km de centrul Bucureştiului și se află în vecinătatea Ansamblului Brâncovenesc de pe Râul Colentina, care cuprinde și Palatul Mogoşoaia.

Citeste si Unde se află copacul din România care are peste 600 de ani. Falnicul stejar a fost martor mut al nenumăratelor evenimente care au marcat istoria țării

Palatul a fost construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc. Nu se cunoaște anul începerii construcției, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământuri în zonă în 1681.

Monument istoric cu o arhitectură deosebită, palatul a avut o istorie zbuciumată: după ce Brâncoveanu și cei trei fii ai săi au fost uciși la Constantiopol, turcii au transformat palatul în han. Apoi, pandurii lui Tudor Vladimirescu şi-au stabilit tabăra aici în timpul revoluţiei din 1821, iar înainte de Primul Război Mondial, Martha Bibescu a investit o avere în palat pentru a crea aici un loc de întâlnire pentru marile personalităţi ale vremii.

Pe aici au trecut oaspeți de seamă precum Regina Maria, Regele Carol, Regele Ferdinand, Nicolae Iorga, Marcel Proust, Winston Churchill, Charles de Gaulle sau Regele Alfons al XIII-al al Spaniei, potrivit palatulmogosoaia.ro

Pădurea Pustnicu și Mănăstirea Pasărea

La aproximativ 20 km de Capitală, lângă Pădurea Pustnicu, se află Mănăstirea Pasărea, monument istoric şi de artă întemeiat în secolul al XIX-lea. Aflat la confluenţa pârâului Pasărea cu Şindriliţa, mănăstirea s-a înfiinţat ca aşezământ monahal de călugăriţe.

Lăcașul de cult a fost ctitorit pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii cu același nume, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.

Citeste si FOTOREPORTAJ EXCLUSIV „Elveția” românească, colțul de Eden care îți taie respirația. Mocăniţa, singurul mijloc de transport care străbate zona

Legenda ctitoririi Mănăstirii Pasărea vorbește despre faptul că, pe la începutul veacului al XIX-lea, starețul Mănăstirii Cernica, Arhimandritul Timotei, a fost rugat de trei călugărițe să le facă şi lor un mic schit în pădurile din jur. Cei patru au pornit prin codrii în căutarea unui loc prielnic, timp în care se rugat necontenit.

În plimbarea lor, au fost însoțițiți de o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi a început să ciripească din ce în ce mai tare.

La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci starețul Timotei, îndemnat de Duhul Sfânt a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: „Aici să fie altarul bisericii!”, apoi a binecuvântat locul, scrie Wikipedia

În fosta trapeză a mânăstirii este acum amenajat un muzeu. Colecțiile sale cuprind icoane de lemn din secolul al XVIII-lea, icoane pe sticlă din Țara Românească, icoane din Palestina, cruci din aur filigranat şi sidef, evanghelii şi cărți vechi bisericeşti. O piesă rară adăpostită de acest muzeu este şi o stampă-acuarelă a pictorului Carol Popp de Szathmáry, reprezentându-l pe Regele Carol I participând la slujba religioasă (de altfel, Carol I a făcut donații acestei mănăstiri, printre care o candelă de argint şi un veşmânt preoțesc, care se află, de asemenea, în muzeu).

O parte din monumentele funerare din cimitirul mânăstirii sunt opere ale sculptorilor Ghorghe Anghel şi Carol Storck şi ale arhitectului Heidewich.

În 1990, în mănăstire a fost construit un cămin pentru bătrâni.

Delta Neajlovului și Mănăstirea Comana

Delta Neajlovului sau Balta Comana se află în comuna Comana din județul Giurgiu, la aproximativ 35 km de București. Delta aparține Parcului Natural Comana și ocupă locul doi în țară ca biodiversitate după Delta Dunării.

Aici se găsesc peste 140 de specii de păsări, peste 30 de specii de mamifere și aproape 20 de specii de pești. Dacă pătrunzi pe canalele cu stuf vei vedea lișițe, rațe, lebede și egrete.

La doi pași de deltă, se află renumitul parc de aventură de la Comana. Aventura Parc Comana dispune de 3 trasee destinate copiilor cu vârste între 4-6 ani, 3 trasee pentru copiii cu vârste cuprinse între 7-14 ani și 3 trasee pentru adulți sau copii cu înălțimea de peste 1.70 m.

Atracția principală a Parcului de Aventură o constituie Cascada de Tiroliene (10 tiroliene prin copaci) și tiroliana peste lac de 130 de metri, ce oferă o priveliște uluitoare. De neratat Tiroliana Dragonului de 300 de metri ce porneste din Turnului Soarelui de la o înălțime de 20 m deasupra lacului.

Mănăstirea Comana este o mănăstire de călugări, ctitorită de domnitorul Vlad Țepeș, în anul 1461, ca o mănăstire-cetate.

Lăcașul de cult se ruinase până la sfârșitul secolului al XVI-lea, când a fost reclădit de Domnul Țării Românești Radu Șerban. Mai târziu, marele boier Șerban Cantacuzino a restaurat-o în stil brâncovenesc și i-a adăugat noi construcții.

Mănăstirea Căldărușani și Lacul Căldărușani

Lacul Căldărușani, din comuna Gruiu, s-a format prin închiderea cursului de apă Cociovaliștea. Pe un promontoriu al lacului, înconjurată din trei părți de apă, se găsește mănăstirea Căldărușani, ridicată la 1637, una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Muntenia.

Construită ca o mică fortăreaţă, mănăstirea a fost şi locul unde se retrăgeau locuitorii din împrejurimi, atunci când năvăleau otomanii.

În 1961, în timpul eclipsei totale de soare, în cadrul mănăstirii a fost construit Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei Române. Mai târziu, clădirea a fost utilizată ca domiciliu forţat pentru episcopii greco-catolici care au refuzat trecerea la ortodoxie. Printre aceştia s-a numărat cardinalul Iuliu Hossu, care şi-a petrecut aici ultimii 15 ani din viaţă.

Citeste si FOTOREPORTAJ EXCLUSIV Mica Romă, oraşul din care „a răsărit soarele românilor”. Locul încărcat de magie pe care orice român care se pretinde patriot ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă