Zegrean, Morar şi Minea au făcut opinie separată şi în cazul deciziei anterioare pe modificările aduse Legii referendumului, din luna iunie.
Cei trei judecători susţin că noua formă a legii referendumului „introduce, sub aspectul condiţiilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de 30% şi un cvorum al voturilor valabil exprimate de 25%, ambele raportate la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.
„Astfel, pentru validarea rezultatului referendumului este necesară întrunirea cumulativă a unor condiții minimale: din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale permanente trebuie să participe la vot un procent de 30%, iar 25% trebuie să exprime un vot valabil, rezultatul stabilindu-se în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate, care nu poate fi mai mică de 12,5% plus unu. Cu alte cuvinte, chiar dacă la vot participă mai mult de 50% din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale permanente, însă totalul voturilor valabil exprimate este mai mic de 25%, referendumul este invalidat. Aceeaşi este situaţia dacă voturile valabil exprimate depășesc pragul de 25%, dar la vot s-a prezentat mai puţin de 30% din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, explică cei trei judecători ai CCR.
De asemenea, ei apreciază că în Constituţie nu se precizează în mod explicit condiţia de validare a unui referendum, iar în acest caz trebuie realizată prin raportare „la norma sau normele cu valoare de principiu care stabilesc gradul de reprezentativitate care să confere legitimitate deciziei adoptate prin referendum”.
„Prin urmare, trebuie identificate normele constituționale care circumscriu fără echivoc sensul termenului de «majoritate», în funcție de care se poate determina rezultatul corect al unei consultări populare”, se mai precizează în opinia separată.
Astfel, cei trei judecători fac apel la majoritatea menţionată în legea fundamentală în cazul voturilor din Parlament, atât asupra legilor, cât şi asupra moţiunilor sau în cazul învestirii Guvernului. Un alt argument invocat este cel al majorităţii prin care este ales în funcţie şeful statului.
„Reglementarea acestui prag aruncă în derizoriu noţiunea de reprezentativitate şi de suveranitate națională, făcând posibilă exercitarea acesteia din urmă de către o minoritate a populației, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democrației constituționale”, au menţionat Zegrean, Morar şi Minea.
Curtea Constituţională a decis în 14 noiembrie că modificările aduse Legii referendumului prin care se reglementează reducerea cvorumului de participare sunt constituţionale, iar motivarea deciziei a fost dată publicităţii pe 4 decembrie.