„Suntem un grup de cadre didactice, economişti, antreprenori şi manageri preocupaţi de politicile publice care afectează climatul de afaceri şi bunăstarea populaţiei. Urmărind anumite luări de poziţie din ultima perioadă cu privire la Codul fiscal, dorim să atragem atenţia asupra faptului că, în opinia noastră, oportunitatea politică a scăderii poverii fiscale generată odată cu elaborarea legii referitoare la Codul fiscal se constituie într-o şansă ce nu trebuie ratată”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Victor Ponta, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi tuturor liderilor partidelor politice, informează MEDIAFAX.
Citeşte şi Alina Gorghiu: Asumarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, o remarcă hazardată a premierului
Scrisoarea este semnată de profesori universitari de la mai multe universităţi din ţară, printre care Bogdan Glăvan – Universitatea Româno-Americană, Cristian Păun şi Costea Munteanu – Academia de Studii Economice, Vlad Mureşan – Universitatea Babes-Bolyai; economişti (Florin Cîţu, Claudiu Năsui, Ovidiu Neacşu, Adrian Mitroi – analist economic) şi antreprenori (Octavian Bădescu – Sameday Courier, Decebal Popescu – Cartrans Romania, Victor Dragomirescu – Romanian Software).
Semnatarii consideră că prosperitatea nu se poate construi pe deficite bugetare şi datorie publică, rostogolită anual şi că politicile monetare şi fiscale nu pot compensa absenţa reformelor reale, astfel că este nevoie de o nouă abordare, bazată pe responsabilitate şi principii sănătoase.
„Credem în importanţa scăderii taxelor, a simplificării fiscale şi a reducerii birocraţiei. Între taxe mari, corupţie şi evaziune fiscală există o relaţie directă. Fără îndoială că noul Cod Fiscal nu este perfect. Însă reducerea taxelor este un lucru bun în sine, de aceea se cuvine să fie susţinută necondiţionat, indiferent de culoarea politică a Guvernului care a iniţiat-o. Ideea că reducerile de taxe pot periclita stabilitatea financiară a ţării este, stricto sensu, un truism: orice relaxare fiscală poate micşora încasările bugetare, dar acest efect nu constituie un motiv pentru respingerea ei”, se mai arată în document.
Coerenţa diverselor măsuri fiscal-bugetare nu poate fi dedusă din Codul fiscal, ci din strategia Guvernului în acest domeniu, din ansamblul iniţiativelor legislative şi din legea bugetului de stat, apreciază aceştia.
Cadrele universitare, antreprenorii şi economiştii observă „cu îngrijorare” că apetitul Guvernului pentru măsuri populiste a sporit în ultima vreme şi se arată dezamăgiţi că restul clasei politice „mimează”, în cel mai bun caz, un protest neconvingător împotriva acordării de alocaţii, subvenţii şi alte cadouri, fără să ofere soluţii alternative.
„Ar fi însă şi mai trist ca reducerea poverii fiscale să ajungă ţapul ispăşitor în toată această cacofonie politico-legislativă. Mai cu seamă cu cât scăderea impozitelor nu este un privilegiu, ci un deziderat firesc pentru o economie care vrea să intre pe un traseu de dezvoltare accelerată”, notează documentul.
Semnatarii arată că România, o ţară cu taxe mari, deşi încasează la buget mai mulţi bani decât media ţărilor în dezvoltare, ritmul creşterii economice este inferior acesteia. Explicaţia este că taxele mari inhibă dezvoltarea, pe când cele mici „cresc bunăstarea tuturor, putând aduce chiar şi venituri mai mari la buget”.
„Nivelul de trai poate spori doar datorită creşterii productivităţii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri şi servicii să fie obţinute cu preţul aceluiaşi efort depus. Pledăm deci pentru concentrarea pe acele politici care încurajează crearea de locuri de muncă, investiţiile şi productivitatea, iar noul Cod fiscal trebuie să facă un pas în această direcţie”, se precizează în scrisoare.
Cei care îşi asumă documentul apreciază că este momentul oportun, în perioadă de creştere economică, pentru scăderea fiscalităţii şi că această reformă nu poate fi amânată în mod credibil, luând în considerare că experienţa recentă de pe plan intern şi internaţional arată elocvent că, în condiţii de recesiune, politicienii nu au capacitatea de a întreprinde acest gen de măsuri, ci din contră.