Oprescu, despre faţadele blocurilor: Mai rămâne să apară „ligheane”, ca în anii ’70

„Blocurile din Capitală trebuie să aibă şi ele un aspect civilizat, Mai rămâne să apară pe blocuri ligheane ca în anii ’70. (…) Oamenii trebuie să înţeleagă şi, treptat-treptat, să susţină ideea unui oraş cu aspect civilizat„, a declarat edilul şef al Capitalei.

Primarul general s-a referit, în acelaşi context, la problema aparatelor de aer condiţionat montate pe blocuri, afirmând că „vom vedea” cum va fi rezolvată aceasta.

Deţinătorii imobilelor din centrul Capitalei vor fi obligaţi să refacă şi să întreţină faţadele acestor clădiri, cei care nu vor face lucrările necesare urmând să fie amendaţi cu până la 8.000 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre a CGMB pentru creşterea calităţii arhitecturale a clădirilor.

Arhitectul şef al Capitalei, Gheoghe Pătraşcu, a explicat că proiectul de hotărâre este făcut „în spiritul Legii 153 (din 2011, privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor – n.r.)”, având în vedere că faţadele clădirilor sunt o problemă în Bucureşti „şi în România, în general”.

Alte articole

Sorin Oprescu, în vacanță în Halkidiki, Grecia, deși este condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare în România

Culmea justiţiei. Fugarul Sorin Oprescu a câștigat procesul pentru pensia specială. Cât va încasa fostul primar, plecat în Grecia

Proiectul de hotărâre al regulamentului de intervenţie cu privire la reabilitarea faţadelor se află în dezbatere publică până la 24 mai.

Potrivit acestuia, deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare „a sistemului de închidere perimetrală”, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei sau afectează calitatea mediului inconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural­ arhitecturală a anvelopei clădirilor.

Proiectul stabileşte ca, în prima etapă, să fie identificate clădirile situate pe Calea Victoriei şi pe bulevardele Lascăr Catargiu, Carol, Pache Protopopescu, Magheru, Bălcescu, I. C. Brătianu, Regina Elisabeta şi Kogălniceanu, aceste artere alcătuind zona pilot a iniţiativei.

„În situaţia în care deţinătorii clădirilor nu iau măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţii pentru reabilitarea arhitecturală a anvelopei clădirilor, autorităţile adminstraţiei publice locale vor notifica acestora obligaţiile ce le revin”, se arată în proiectul de hotărâre.

Clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de rise seismic, clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare la data intrarii in vigoare a rgulamentului, precum şi blocurile de locuinţe înscrise deja în aceste programe, dar şi clădirile şi ansamblurile clasate sau în curs de clasare, ca monumente istorice, fac excepţie de la aplicarea prevederilor regulamentului.

De asemenea, regulamentul stabileşte faptul că lucrările de intervenţie se execută pentru întreg imobilul, în intervalul de timp stabilit, indiferent de forma de proprietate asupra acestuia, indiferent dacă necesită sau nu autorizaţie de construire.

Termenul general pentru executarea lucrărilor de intervenţie este de 12 luni de la data primirii de către deţinător a notificării transmise de autorităţile municipale, însă acest termen poate fi prelungit cu până la şase luni, cu acordul primarului, în urma unor motive legate de „natura, complexitatea şi amploarea lucrărilor de intervenţie necesare”.

Lucrările se vor executa pe cheltuiala proprie a proprietarilor, însă documentul stabileşte că, prin excepţie, autorităţile publice locale pot asigura de la bugetul local atât preluarea integrală a cheltuielilor aferente pentru proprietarii care nu pot asigura sumele care le revin, respectiv cei care fac dovada ca realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, cât şi cofinanţarea cheltuielilor aferente acestoa.

Conform aceluiaşi regulament, tot prin hotarâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, vor fi stabilite condiţiile de selecţie şi de preluare a cheltuielilor, dar şi măsurile necesare pentru recuperarea de la deţinătorii notificaţi a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat.

Regulamentul mai stabileşte că toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat, fiind interzisă dispunerea acestora pe faţadele clădirilor. De asemenea, conductele de gaze şi antenele pentru TV sau satelit nu vor putea să fie amplasate în locuri vizibile, pe fatada principală.

Totodată, se interzice montarea aparatelor de aer condiţionat pe faţadele către stradă, urmând ca să fie păstrate doar panourile publicitare şi firmele amplasate cu autorizaţie.

Întrebat despre această interdicţie, menţionată în proiect la capitolul „alte recomandări/restricţii”, Gheorghe Pătraşcu a spus: „Într-un oraş similar din Europa de Vest sau Centrală, nimeni nu îndrăzneşte să pună aer condiţionat pe faţa de clădirilor. Nici nu întreabă şi nici nu pun”.

Proiectul regulamentului mai prevede ca, în zonele construite protejate, cromatica faţadelor să fie în concordanţă cu specificul fiecarei zone, iar în urma intervenţiilor de reabilitare, faţada clădirii să fie readusă la culoarea stabilită în proiectul iniţial.

Totodată, pentru realizarea faţadelor construcţiilor situate în afara zonelor protejate, pentru cromatica clădirilor se vor utiliza „culori predominant deschise şi neutre”, respectiv alb, galben, gri, bej, care vor fi stabilite prin autorizaţie de construire sau prin avizul tehnic prealabil al arhitectului şef, în funcţie de zonă. Se pot folosi şi culori puternice, dar „complementar, pe suprafeţe reduse”, iar culorile tâmplăriei vor fi cele originale sau vor fi alese în concordanţa cu cromatica faţadelor. Amenzile stabilite de regulament pentru nerespectarea acestor prevederi sunt cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei.

Dacă proiectul de regulament va fi aprobat, Primăria Capitalei va fi obligată să inventarieze, prin instituţia Arhitectului Şef, construcţiile şi să stabilească, în etape, zonele de acţiune prioritară, să notifice deţinătorii clădirilor inventariate şi să autorizeze lucrările de intervenţie.

Totodată, deţinătorii de construcţii vor fi obligaţi să trasmită primăriei hotărârea sau acordul scris, în termen de maximum 60 de zile de la data primirii notificării, precum şi de înştiinţa Primăria Capitalei şi Inspectoratul în Construcţii al Municipiului Bucureşti cu privire la începerea executării lucrărilor de intervenţie, respectiv recepţia, atunci când acestea se termină. Amenzile stabilite de regulament pentru nerespectarea acestor prevederi sunt cuprinse tot între 1.000 şi 2.000 de lei.

În cazul în care municipalitatea nu notifică un proprietar de imobil, acesta are obligaţia de a se sesiza primăria Capitalei „pentru luare în evidenţă şi pentru stabilirea calendarului pentru etapele de lucru”.

Regulamentul mai stabileşte ca proprietarii care nu contractează proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie în condiţiile legii vor putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 5.000 şi 8.000 de lei, acestea fiind, de altfel, cele mai mari sancţiuni prevăzute de regulament.

Şi proprietarii imobilelor care nu fac recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală la sfârşitul perioadei de garanţie sau nu completează cartea tehnică a construcţiei cu documentele aferente lucrărilor de intervenţie executate vor putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 2.000 şi 5.000 de lei.

Începând din 2013, instituţia Arhitectului Şef al Capitalei va stabili, anual, câte o nouă listă de zone prioritare de intervenţie, cu toate activităţile ce decurg de aici, până la finalizarea programului, se mai arată în proiect.

Şi primăriile de sector trebuie să îşi pregătească „programe multianuale” privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, potrivit documentului citat.

Proiectul de regulament va fi supus aprobării consilierilor generali, după finalizarea dezbaterii publice.