Opt din zece copii au cont pe reţelele de socializare

Același raport relevă că 57% dintre copiii români cu vârste între 9 și 16 ani au contul setat public, chiar dacă, oficial, Facebook interzice accesul lor, față de alte țări europene, unde procentul este, în medie, de 27%.

Psihologii sunt de părere că accesul copiilor la Internet, de la cele mai fragede vârste, poate avea atât beneficii, cât și dezavantaje majore pentru dezvoltarea lor fizică și mentală. Mai mult decât atât, specialiștii afirmă că internetul pe mobil poate distrage atenția acestora la școală, iar efectele se pot răsfrânge, atât asupra rezultatelor lor, cât și asupra gradului din ce în ce mai redus de a socializa față în față.

Psihologul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life observă că, la o analiză mai atentă, acest fenomen s-a acutizat deoarece am adoptat și la noi în țară stilul nordic permisiv de creștere și educare. „De mici, copiii nu au limite impuse, sunt lăsați să facă ce vor, până devin ei șefii casei. Există părinți care pun în mâinile copilului tableta, telefonul de la vârsta de 2 ani. La zile aniversare, cadourile ultimilor ani sunt tabletele, laptopurile, telefoanele. Copiii cu vârsta până într-un an sunt liniștiți când plâng, cu muzica din telefon. La cel mult 2 ani, tot părinții le fac cont de Facebook, unde postează albume cu poze. Sunt crescuți cu Facebook și alimentați cu internetul. Mediul online este surogatul părintelui. Inițial părintele este mulțumit că are un copil cuminte, că stă în casă, se joacă pe internet. În timp, copilul socializează tot mai greu în real, comunică tot mai puțin cu părinții, devine introvertit. Adicția creată generează conflicte în relația părinte-copil”, consideră psihologul Maria Verdi.

Totodată, specialistul remarcă că, dacă li se interzice accesul online, copiii din ziua de azi devin agresivi. Același comportament îl manifestă și în mediul școlar. „Când sunt deja la vârsta școlară, manevrează cu profesionalism internetul. În timpul orei, mintea lor este online, pe Facebook. În momentele de neatenție ale învățătorului sau profesorului, ei comunică pe Facebook. Întrebați de ce procedează așa, motivează că se plictisesc la școală. Avem copii foarte dotați, olimpici, dar în același timp asistăm la scăderea interesului față de școală, rezultatele se văd în examenele anuale, în simulările făcute înaintea examenelor. Creșterea procentului depresiei infantile devine îngrijorătoare. Actualul stil educațional se pare că este depășit, neatractiv pentru tânăra generație. Prea multă teorie, ghiozdane grele, încărcate, generatoare de scolioze și plictiseală”, remarcă Verdi.

Alte articole

Meta a dat drumul la concedieri: Mii de angajați au aflat că rămân pe drumuri

Campania lui Călin Georgescu susţinută de conturi false s-a mutat pe Facebook. Sute de profiluri şi pagini „de ştiri” îl promovează pe candidatul „suveranist”

Citeşte şi STUDIU: O treime dintre copiii americani se joacă cu telefonul mobil înainte de a învăţa să meargă

Specialistul Maria Verdi este de părere că putem să-i „dezlipim” pe copii de lângă Facebook sau, în cel mai rău caz, putem să-i îndrumăm pe aceștia să-l folosească moderat, în scopuri constructive pentru ei. „Orice învăț are și dezvăț. Copilul are nevoie de dragoste, de siguranță, de autoritate. E bine să se știe cine este părinte și cine este copil în famile. Părintele care se comportă precum copilul, este neputincios, se roagă de copil, se ceartă cu copilul să lase internetul deoparte. Părintele autoritar critică, amenință. Părintele adult găsește soluții de înlocuire a netului excesiv cu activități generatoare de bine și creativitate pentru copil. Vechile comportamente se înlocuiesc cu noi comportamente, cu răbdare, cu blândețe. Părintele adult propune copilului să folosească Facebook pentru informații când sunt necesare și îl ajută să se reintegreze în viața reală, ocupându-i timpul cu activități în natură, activități sportive, jocuri etc.”, declară Maria Verdi.

Psihoterapeutul Verdi sublinază că diminuarea performanțelor școlare apare în contextul afecțiunilor fizice – dureri organice, deficit de vitamine, minerale, sau perturbări psihoemoționale. Aportul caloric mai mic decât necesarul zilnic și slab calitativ produce stări de oboseală și lentoare în gândire și atenție. Somnul insuficient perturbă funcția cognitivă a creierului. Orele petrecute în exces pe internet induc stări de agitație și produc dependență, foame excesivă.

„Părinții interesați de copil păstrează permanent legătura cu școala. Merg la medic pentru a se asigura că fizic nu sunt motive de îngrijorare. Când un copil petrece mult timp pe internet, se simte singur. Are nevoie de comunicare, de socializare, de afecțiune. Părinții responsabili aduc îmbunătățiri timpului liber, petrec ore de calitate împreună cu copilul, mănâncă împreună, găsesc activități în care să-l implice, să-l facă util, îl motivează și îl apreciază pentru lucrul bun făcut, îl orientează către prieteni reali, către natură, către mișcare-sport, către activități generatoare de creativitate, către grupuri de dezvoltare personală”, menționează psihologul Maria Verdi. Totodată, dacă propunerea părinților este respinsă și apar conflicte în relația părinte-copil, este necesară terapia copilului, afirmă specialistul. „Prin terapie, copilul învață comportamente noi, își descoperă abilități, învață să socializeze, să își exprime emoțiile, să se adapteze mai ușor, să se înțeleagă mai bine, să fie mai afectuos, învață să-și crească stima de sine, își dezvoltă inteligența emoțională”, conchide psihologul-psihoterapeut integrativ Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Citeşte şi Dependenţa de Facebook se va putea trata: Specialiştii au deschis o clinică la malul mării VIDEO