ORA DE IARNĂ 2019. Cum afli ORA EXACTĂ a României cu un singur click. Nu uitaţi să daţi ceasurile înapoi

ORA DE IARNĂ 2019. În noaptea de 26 octombrie spre 27 octombrie 2019 (sâmbătă spre duminică), ora 4.00 devine ora 3.00. Trecerea la ora de iarnă înseamnă ca vom dormi mai mult cu o oră, ceasurile fiind date înapoi. Astfel, duminică, 27 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.

ORA EXACTĂ A ROMÂNIEI se poate afla de aici sau de aici

Ora de iarnă 2019 ar putea fi ultima din istoria schimbării orelor de la regimul de vară, la cel de iarnă, dacă România va adopta proiectul de lege al Comisiei Europene. Românii vor avea opțiunea de a alege după care oră vor să-și planifice orarul zilnic, la fel ca toate statele membre. Ţările din UE funcționează în prezent după trei fusuri orare diferite: ora Europei de Vest (Irlanda, Portugalia, Marea Britanie), ora Europei Centrale (17 ţări) şi ora Europei de Est (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania şi România).

La începutul lunii martie 2019, în Comisia Europeană s-a votat favorabil propunerea ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de iarnă şi în UE. 

În urma acestui vot, statele membre care preferă să rămână la ora standard, cunoscută şi drept ora de iarnă, vor face această ultimă schimbare în ultima duminică a lunii octombrie.

Mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă. România a aderat la ora de vară în 1932.

Alte articole

Ora de iarnă 2024. Când şi cum trebuie să potriveşti ceasul, ce decizie a luat Parlamentul European

Românii trec la ora de iarnă. Peste 80% din populație este afectată de această schimbare

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost un neo – zeelandez, Hudson în, anul 1898.

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.

Ora de vară şi ora de iarnă au un rol important în calculele astrologice. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997, dar a funcţionat şi la mijlocul secolului XX. În programele de astrologie, ora de vara apare sub numele „Daylight Saving”.

Modificarea fusului orar, prin revenirea la ora oficială, GMT, se face din raţiuni ce ţin şi în cazul schimbării orei de vară: dacă atunci era necesară adaptarea programului de muncă la condiţiile de lumină naturală, care vara se găseşte în abundenţă, în acest caz, iarnă, nu se face decât o revenire la ora oficială mondială, cea pe care noi o numim ora de iarnă. 

Cum ne influenţează trecerea la ora de iarnă

Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Studiile cercetătorilor au evidenţiat o serie de efecte negative ale trecerii la ora de iarnă, printre care se numără:

– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres

– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător

– instalarea asteniei de toamnă

Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă.

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.

Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

ORA DE IARNĂ 2019. Aceasta ar putea fi ultima dată când românii vor da ora înapoi, întrucât Comisia Europeană şi-a propus ca de anul viitor să se renunţe la această practică în UE. În țara noastră, decizia aparţine Guvernului.

La mijlocul lunii septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a declarat că statele membre ar trebui să decidă singure dacă cetățenii lor vor să trăiască în condiții de oră de vară sau de iarnă. “Nu există aplauze atunci când legislația UE prevede faptul că europenii trebuie să schimbe ora de două ori pe an. Astăzi, Comisia propune schimbarea acestei situații”, a spus Junker.

ORA DE IARNĂ 2019. Anunţul său vine după ce ,în luna februarie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluţie în care s-a cerut reevaluarea regimului schimbării orei, la solicitărea cetăţenilor şi a câtorva state membre. Rezoluţia a fost urmată de un sondaj online al UE conform căruia 80% din cei 4,6 milioane de respondenţi s-au pronunţat în favoarea renunţării la practica trecerii la ora de vară.

După rezoluţia Parlamentului European, 23 de deputaţi români din mai multe partide politice au depus un proiect de lege prin care propun abrogarea Ordonanţei 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, devenită Legea 211/1997. Actul normativ abroga decretul lui Ceauşescu din 1979 şi stabilea orarul de vară, în concordanţă cu țările UE, precum şi corelarea acestui orar cu modificările ulterioare, prin hotărâre de Guvern.

Se schimbă ora. Proiectul de lege a fost respins la Senat şi se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, cu raport de respingere. Şi asta pentru că Guvernul nu susţine iniţiativa deputaţilor, așa cum se arată în documentele publicate pe site-ul oficial al Senatului. “Cu toate că Rezoluţia Parlamentului European din 8 februarie 2019 referitoare la dispoziţiile privind schimbarea orei Parlamentul European a cerut Comisiei să realizeze o evaluare aprofundată a Directivei 2008/84/CE şi dacă este necesar să prezinte o propunere de revizuire a acesteia, până la adoptarea unor măsuri contrare, este necesar ca statele membre să se conformeze în continuare prevederilor Directivei”, se arată în punctul de vedere al Guvernului, semnat de premierul Viorica Dăncilă.

Statele membre trebuie să notifice Bruxelles-ul cu privire la hotărârile luate până la 31 martie 2019, înainte de luarea unei decizii definitive privind ora de vară la nivel comunitar, programată înainte de euroalegerile din luna mai.

ORA DE IARNĂ 2019.  Mulți au început să se întrebe dacă va exista o schimbare în ceea ce privește ora de iarnă 2019 având în vedere propunerea făcută de Comisia Europeană luna aceasta.

ORA DE IARNĂ 2019. Când se schimbă ora: Pentru următorii ani, trecerea la ora de vară şi la ora de iarnă se va face la următoarele date:

2019 – 31 martie – 27 octombrie

2020 – 29 martie – 25 octombrie

Mai exact, CE a propus să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, însă din 2019. Statele membre ale Uniunii Europene vor avea libertatea de a decide pentru totdeauna dacă doresc să aplice permanent ora de vară sau ora de iarnă.

„Schimbarea orei trebuie să înceteze. Statele membre ar trebui să decidă singure ca cetăţenii lor să trăiască în condiţii de oră de vară sau de iarnă. Este o chestiune de subsidiaritate.

Mă aştept ca Parlamentul şi Consiliul să împărtăşească acest punct de vedere şi să găsească soluţii care funcţionează pentru piaţa noastră internă. Suntem în întârziere”, a declarat Jean-Claude Junker în discursul său cu privire la starea Uniunii.

Ora de iarnă 2019. Ultima trecere în 2019 

Până în aprilie 2019, fiecare țară trebuie să anunțe dacă intenționează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă. Ultima trecere obligatorie la ora de vară ar avea loc duminică, 31 martie 2019.

Prin urmare, se va trecere la ora de iarnă 2019. Această schimbare va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 octombrie.

Ora de iarnă are ca scop folosirea cât mai mult timp posibil a luminii Soarelui, economisindu-se resurse desfășurării activităților umane pe lumină slabă.

Ora de iarnă 2019. Regula actuală aplicată în România din 1997

În România a fost introdusă ora de vară în 1932. Din 1943 a fost suspendată această trecere și reintrodusă în 1979. Regula actuală de schimbare a orei în funcție de anotimpeste în vigoare în România din anul 1997.

Ideea de a se schimba ora îi aparține politicianului american Benjamin Franklin și a fost pusă în aplicare în 1784. Austro-Ungaria și Imperiul German au fost primele care au implementat această schimbare la nivel național, începând cu 1916.

Unii medici susţin că odată cu trecerea la ora de iarnă se pot produce modificări în organism, însă acestea nu ar trebui să ne îngrijoreze. Important este să nu ne lăsăm influenţaţi de schimbarea orei, ci să tratăm totul ca atare.

„Persoanele care sunt mai influenţabile, mai sensibile, se autosugestionează mai mult şi se lasă mai mult influenţate de oră. Anumite persoane îşi tulbură ritmul de somn, dar nu este o problemă cu adevărat. Un oarecare deranj este în funcţie de cât de influenţabil eşti şi de cât de mult te gândeşti la asta. Omul cu gândurile lui face foarte multe lucruri şi bune şi rele„, a declarat, pentru RomaniaTV.net, Ioana Scurtu, medic de familie.

Cu toate acestea, alţi medici sunt de părere că schimbarea orei ne poate da peste cap ritmul de zi cu zi şi ne afectează sănătatea timp de două săptămâni, atât cât durează adaptarea completă a organismului.

Astfel, în această perioadă am putea resimţi o stare permanentă de oboseală şi vom fi lipsiţi de energie. Pe de altă parte, noaptea mai lungă nu înseamnă altceva decât o predispunere la depresie, iar cei care suferă deja de pe urma acestei afecţiuni devin şi mai sensibili. Tocmai de aceea, numărul sinuciderilor creşte în perioada imediat următoare schimbării orei.

Din aceste motive au fost ţări care au renunţat la schimbarea orei, Rusia şi Ucraina în 2011, iar Georgia şi alte state din Asia Centrală au renunţat încă din anul 2000.

ORA DE IARNĂ 2019. Alţi specialişti spun că efectul schimbării de oră în ultimul weekend al lunii octombrie nu durează, aceştia avertizând că bucuria unui somn prelungit dispare în câteva zile.

„Bucuraţi-vă de o oră în plus de somn cât puteţi”, spun specialiştii de la Glasgow University, Marea Britanie, care avertizează că efectul schimbării de oră dispare în câteva zile, scrie dailymail.co.uk.

Afirmaţia acestora vine în urma unui studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi care a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului dispare. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt chiar mai energici şi mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora oficială de iarnă. Însă beneficiile lenevirii de fiecare an, din ultima duminică a lui octombrie, dispar rapid, mulţi dintre cei care s-au declarat mulţumiţi de situaţie spunând că se simt mai rău ca atunci când dormeau mai puţin.

Mai mult, potrivit unui studio realizat de Universitatea Texas A&M, citat de yahoo.com, se pare că odată cu trecerea la ora de iarnă 2015 crește și riscul de accidente rutiere, atât în noaptea dintre sâmbătă și duminică, cât și în perioada săptămânii următoare.

Se pare că ora de iarnă 2015 ne pune în pericol, atât pe cei care se află în spatele volanului, cât și pe pietoni. În noaptea evenimentului, riscul de accidente rutiere crește cu aproximativ 7% față de perioada anterioară, iar dimineața, riscul este chiar mai ridicat cu 14%.

Se pare că haosul din trafic este cauzat de faptul că, deși nu ai avut, neapărat, tulburări de somn, organismului tău îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea și se adaptează treptat la noul ritm de viață. Acest lucru ar putea duce la stări acute de oboseală, iar în această perioadă, simțurile nu vor fi la fel de ascuțite.

Odată cu trecerea la ora de iarnă 2015 încep să aibă loc schimbări chiar și la nivel emoțional. Întunericul ce apare cu o oră mai devreme decât până acum ne face să ne simțit triști și obosiți și chiar să experimentăm stări de depresie. Scurtarea zilei și dereglarea ceasului biologic duc la o tulburare afectivă sezonieră.

Depresia este o afecțiune periculoasă, care ne face să ne simțim deznădăjduiți, singuri și în permanență obosiți. Simptomele depresiei care intervin sunt: un apetit crescut, lipsa de energie, nervozitatea şi stresul.

ORA DE IARNĂ este ora oficială a oricărui stat de pe glob, ora de vară fiind cea vinovată pentru „dereglarea” ceasurilor, e drept, pentru un scop nobil, acela de a economisi energia electrică necesară pentru iluminatul public şi privat prin folosirea eficientă a luminii Soarelui pentru activităţile curente. Astfel, când trecem la ora de iarnă revenim practic la ora oficială.

În ţara noastră, acest sistem a fost instaurat în anul 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.

Citeşte şi ORA DE IARNA: De ce se schimbă ora la sfârşitul lui octombrie