Ora de iarnă 2021. Schimbare istorică pentru România din acest an

România trece la ora de iarnă 2021 şi ar putea fi ultimul an cu o schimbare de sezon a orei standard după ce Comisia Europeană a cerut renunţarea la schimbarea orei, dar România nu a ratificat încă recomandarea.

Încă din martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la practica de a regla ceasurile cu o oră primăvara și toamna începând cu 2021. Însă acest obiectiv nu a fost primit cu aceeași ambiție de către Consiliul UE care, după doi ani de analize, nu a formulat o poziție comună.  Ca urmare a evaluării, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri dintre care 84% au fost în favoarea renunțării la schimbarea orei, Comisia a înaintat propunerea care a fost apoi revizuită de Parlamentul European în 2019. Pentru ca noile reguli să devină lege a UE acestea trebuie convenite atât de Parlament cât și de miniștrii UE şi apoi ratificate de fiecare ţară.

În acest an, trecerea la ora de iarnă se face în noaptea de 30 – 31 octombrie, când ceasurile se vor da cu o oră înapoi, ora 04:00 devenind ora 03:00. Deşi multă lume crede că ora de iarnă 2021 se numeşte de fapt, ora de toamnă 2021, acest lucru se întâmplă pentru că schimbarea are loc în luna octombrie şi nu iarna, aşa cum îi spune numele.

În lume, există mai multe țări care nu folosesc ora de iarnă. Medicii susțin că schimbarea orei ne poate afecta desul de mult organismul. Copiii și vârstnici sunt cei care resimt cel mai puternic această schimbare. Adaptarea completă a organismului la noul program se va întâmpla în aproximativ două săptămâni. Dacă te vei suprasolicita este posibil să ai diverse probleme de sănătate.

Alte articole

Ora de iarnă 2024. Când şi cum trebuie să potriveşti ceasul, ce decizie a luat Parlamentul European

Se schimbă ora de vară. Cum afectează mersul trenurilor trecerea la Ora de vară 2024

Ora de iarnă 2021 are efecte şi asupra sănătăţii. Vom da ceasurile înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai exact în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00. Deși câștigăm o oră de somn în plus, această practică ne influențează starea de sănătate, avertizează specialiștii. În acest sens, cercetătorii au remarcat printre problemele provocate de schimbarea orei insomnia, durerile de cap, oboseala, dar și anxietatea.

„Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult, cu alte cuvinte, contactul cu natura. La vârtsnici adaptarea este mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn şi mesele fixe şi mai ales medicaţia. Practic se dă medicaţia peste cap”, a explicat psihologul Mihaela Săhlean

Bucureştiul a depăşit incidenţa 6. Urmează carantina de weekend şi alte noi restricţii
„Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice. Acestea sunt și la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. Toate aceste categorii suportă mai greu trecerea la ora de iarnă pentru că preferă să rămână în situaţii cunoscute. Aici îndeplinirea sarcinilor zilnice devine un automatism. Această schimbare de oră vine aproape simultan cu frigul, lumina difuză sau culorile terne.

România trece la ora de iarnă. Nu uitaţi de trecerea la ORA DE IARNĂ 2021! Când şi cum se schimbă ora
Întâmpinaţi de toţi aceşti stimuli indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili.  În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune Keren Rosner, psiholog.

Legătura dintre ritmul circadian și trecerea la ora de iarnă 2021

Multe dintre efectele schimbării orei au loc din cauza modificării rutinei de funcționare a corpului uman, rutină care se repetă în cicluri de 24 de ore. Ritmul circadian este influențat de mulți factorii de mediu, precum expunerea la lumină și întuneric, și ne ajută să fim în stare de alertă pe parcursul zilei, să simțim când ne este foame sau ne anunță când trebuie să mâncăm și când trebuie să dormim. Când se mențin programul de somn și mesele la aceleași ore, organismul funcționează ca un ceas. În caz contrar, apar perturbări de bioritm.

Ne perturbă somnul

Așa cum am mai spus, ritmul circadian este influențat de lumina soarelui. Aceasta dictează câtă melatonină produce corpul nostru. Când avem parte de multă lumină, organismul produce o cantitate mică de melatonină. Când este întuneric, organismul secretă melatonină, acest hormon care induce somnul.

Trecerea la ora de iarnă ne tulbură somnul, pentru că mulți avem probleme în a ne adapta să dormim mai târziu, dar totuși să ne trezim devreme pentru muncă sau școală. Din cauza tulburărilor de somn cu care ne confruntăm în această perioadă, trecerea la ora de iarnă poate provoca scăderi ale performanței, concentrării și memoriei, precum și oboseală și somnolență în timpul zilei. Pe lângă modificările somnului, pot să apară și astenia, vertijul și irascibilitatea.

Depresia, frecventă în această perioadă

Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui poate duce la schimbări de dispoziție, din cauza producție scăzute de serotonină, hormonul fericirii. Astfel, există riscul apariției depresiei. De aceea, este important ca în această perioadă a anului să facem în continuare plimbări în aer liber, indiferent de starea vremii.

Risc crescut de accident vascular cerebral

Un studiu din 20142 a arătat că trecerea la ora de iarnă crește nivelul de cortizol. Cortizolul este hormonul stresului care atinge cele mai mici niveluri în timpul nopții și care are un nivel ridicat dimineața devreme. În cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, organismul secretă în exces hormoni de stres, care pot creşte tensiunea şi pot favoriza apariția accidentelor vasculare cerebrale.

Mai multe cercetări prezentate la Întâlnirea anuală a Academiei Americane de Neurologie din 20163 arată că cei care au peste 65 de ani și bolnavii de cancer au un risc crescut de accident vascular cerebral în cele două zile care urmează schimbării orei, spre deosebire de cele două săptămâni de dinainte și după trecerea la ora de iarnă.

Ne afectează apetitul

De vină pentru asta sunt hormonii. Senzația de foame este controlată de trei hormoni: insulina, grelina și leptina. Când nu mâncăm pentru câteva ore, nivelul de insulină din corp se diminuează din cauza lipsei de nutrienți, iar organismul secretă grelina, hormonul care dă senzația de foame. Pe măsură ce mâncăm, este secretată leptina, hormonul care dă senzația de sațietate. Acești hormoni sunt asociați cu lipsa de somn, ceea ce explică motivul pentru care atunci când somnul ne este perturbat, avem tendința să consumăm calorii în plus.

Ce poți face ca să reintri în formă
Pentru ca trecerea la ora de iarnă să nu te afecteze foarte tare, este bine ca seara să adormi până la ora 22.00 și să renunți la activitățile suprasolicitante. Totodată, este important și să eviți expunerea la lumina albastră artificială emisă de ecranele telefoanelor mobile și să încerci să te trezești în fiecare dimineață la aceeași oră. Pe lângă aceste schimbări, adoptă și o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și semințe, care au în compoziție uleiuri şi grăsimi sănătoase. Importante sunt și alimentele bogate în acizi grași Omega-3 (peștele gras) sau acizii grași Omega-6 (uleiul de măsline sau de floarea-soarelui, presate la rece, avocado, nuci).