Ora de iarnă 2024. În ce weekend umblăm din nou la ceasuri şi mai stăm 60 de minute în pat

Ora de iarnă 2024. În noaptea de 26 spre 27 octombrie, în ultima duminică a lunii, se trece la ora de iarnă 2024. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00.

În ultima duminică din luna octombrie, românii vor dormi mai mult cu o oră, deoarece se face trecerea la ora de iarnă 2024.

În fiecare toamnă se face trecerea la ora de iarnă pentru anul în curs, motiv pentru care noaptea se prelungește cu o oră. În 2024, în România se trece la ora de iarnă pe data de 27 octombrie.

Potrivit Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

Alte articole

Ora de iarnă 2024. Cum ne modifică starea de spirit schimbarea orei din weekend

Ora de iarnă 2024. Ce se întâmplă cu ceasurile în weekend, România ignoră recomandările Comisiei Europene

Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.

Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, ora Europei Centrale este ora fusului 1 şi ora Europei Orientale este ora fusului 2.

Echinocțiul de toamnă 2024. Când va avea loc și ce modificări aduce

Ora de iarnă 2024. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.

România a instaurat acest sistem, al schimbării orei, în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunțat la folosirea orei de vară și a fost reintrodusă schimbarea din 1932 până în anul 1939.

Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, ora de vară, respectiv în prima duminică a lunii octombrie, trecerea la ora de iarnă.

Între 1 aprilie 1940 și 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent pentru România, iar din anul 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.

Din 1979, s-a revenit la acest procedeu în țara noastră. Convenţia a fost semnată prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.

Așadar, adaptarea la ora de iarnă este naturală, însă este nevoie ca fiecare persoană să adopte un stil de viață echilibrat, cu un program de odihnă corespunzător, de preferat un program de somn, adormire și trezire, la ore asemănătoare în fiecare zi.

Ora de iarnă 2024, istoricul unei schimbări

Pentru o acomodare mai ușoară a organismului și pentru a nu resimți decalajul orar, se poate face o schimbare treptată a programului de somn din timpul săptămânii, înainte de schimbarea orei din luna octombrie, cu 10-15 minute mai
Conceptul de schimbare a orei are o istorie mai îndelungată, însă pentru prima dată a fost introdus oficial la începutul secolului al XX-lea, în special în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de economisire a combustibilului necesar pentru menținerea luminii artificiale. În multe țări, această practică a fost adoptată ulterior în mod oficial și s-a stabilit o rutină de schimbare a orei de două ori pe an.

Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiul de toamnă. Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. După data de 23 septembrie, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie.

Ideea principală din spatele acestui sistem este economisirea energiei prin ajustarea orei pentru a beneficia cât mai mult de lumina naturală a zilei, în special în lunile de vară.

În prezent, trecerea la ora de iarnă este un fenomen global, dar care nu este adoptat în toate țările. Aceasta presupune revenirea la fusul orar standard după o perioadă în care s-a folosit ora de vară, care este cu o oră înainte față de timpul standard.

Schimbarea orei a fost aplicată, așa cum am văzut, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie și 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 , apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă temporar şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional, din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

România a aderat pentru prima dată la ora de vară în anul 1932. După ce ora de vară a fost introdusă în România, a funcţionat anual, până în 1939. Din 1 aprilie 1940, ora 0.00, până în 2 noiembrie 1942, ora 3.00, ora de vară a fost în vigoare permanent. Apoi, din 1943, s-a renunţat la ea. A fost reintrodusă abia în regimul Ceauşescu, începând cu 1979.

Această practică este reglementată de o directivă a Uniunii Europene, iar România, ca stat membru al UE, respectă aceste reglementări. Totuși, în ultimii ani, s-a discutat intens la nivelul UE despre posibilitatea eliminării schimbării sezoniere a orei. În 2018, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea orei, dar implementarea acestei decizii a fost amânată.

Țările în care nu se schimbă ora

Până în prima parte a anului 2017, din cele 192 de țări ale lumii, mai bine de 100 au refuzat să schimbe ora. În ceea ce privește motivele, acestea sunt diverse, inclusiv religioase.

Statele care au refuzat să treacă de la ora de iarnă la ora de vară și invers sunt situate pe toate continentele lumii, pornind din Africa și terminând cu Europa.

Africa – din cele 54 de țări de pe continentul african, doar trei au decis să schimbe fusul orar: Namibia, Tunisia și Egipt. Restul de 51 nu schimbă niciodată ora, printre care Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania sau Guineea Ecuatorială.
America de Nord și de Sud – Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua, Columbia, dar și alte țări mai mici nu mai vor să treacă prin schimbarea orei. În SUA nu se trece la ora de vară sau ora de iarnă în Arizona și în Insulele Hawaii. Ora nu se schimbă nici în provincia canadiană Ontario.
Asia – aici, ora nu se schimbă în următoarele țări: Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud şi Irak. De asemenea, în această listă se înscriu și unele foste republici sovietice situate în Asia Centrală.
Europa – cele patru țări europene care nu schimbă niciodată ora sunt Turcia, Belarus, Rusia și Islanda.
Australia – aici ceasurile se schimbă doar parțial. Queensland și Australia de Vest aderă la același fus orar atât pe timp de iarnă, cât și de vară.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2024

Trecerea la ora de iarnă are efecte complexe asupra indivizilor și societății. Deși scopul inițial a fost economisirea energiei, în prezent beneficiile sunt contestate, iar impactul asupra sănătății și productivității este intens dezbătut.

În plus, studiile au arătat că impactul schimbării orei asupra economisirii energiei este relativ redus în prezent. Odată cu avansul tehnologic și folosirea tot mai răspândită a iluminatului eficient energetic, precum becurile LED, economiile de energie realizate prin schimbarea orei sunt minime.

Din acest motiv, multe țări, în special din Uniunea Europeană, au discutat despre eliminarea acestei practici în viitor. Totuși, până la implementarea unei decizii definitive, populația continuă să se adapteze anual la această schimbare de oră.

Ce impact are trecerea la ora de vară asupra organismului. Vlad Ciurea: „Fie că vrem, fie că nu vrem, trebuie să ne ne adaptăm la acest ritm care este vital pentru organism”

Trecerea la ora de iarnă afectează ritmul circadian, adică ceasul biologic intern care reglează ciclurile somn-veghe ale organismului.

Odată cu trecerea la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și lumina naturală este mai puțin prezentă. Acest fenomen poate agrava simptomele de tulburare afectivă sezonieră (SAD), o formă de depresie care apare în special în lunile de toamnă și iarnă. Lipsa luminii solare suficiente afectează producția de serotonină (hormonul fericirii) și poate duce la o stare generală de apatie, tristețe și oboseală.

În primele zile după schimbarea orei, mai ales la trecerea la ora de iarnă, multe persoane resimt o scădere a productivității la locul de muncă. Oboseala acumulată și dezorientarea temporară pot afecta capacitatea de concentrare și eficiența în sarcinile zilnice.

Rutinele zilnice sunt perturbate, în special în cazul familiilor cu copii mici, care au un program strict legat de somn, școală și activități extrașcolare. De asemenea, persoanele în vârstă pot avea mai multe dificultăți în adaptarea la noul program.

Este normal să ai nevoie de câteva zile pentru a te adapta la ora de iarnă. Fii indulgent cu tine însuți și nu te forța prea mult în această perioadă de tranziție. Pentru a-ți fi mai ușor, iată câteva lucruri de care poți să ții cont:

Cu câteva zile înainte de schimbarea orei, încearcă să mergi la culcare și să te trezești cu 15-20 de minute mai devreme sau mai târziu (în funcție de direcția schimbării). Această adaptare treptată ajută organismul să facă tranziția mai ușor.

Chiar și după schimbarea orei, încearcă să mergi la culcare și să te trezești la aceeași oră în fiecare zi. Acest lucru ajută la stabilizarea ritmului circadian și reduce senzația de oboseală.

Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți calitatea somnului și pot ajuta la reducerea stresului. Totuși, încearcă să nu faci exerciții intense cu puțin timp înainte de culcare, deoarece acestea pot stimula organismul și îngreuna adormirea.

Practicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau yoga, pot ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea calității somnului.