Ora de vară 2024. De ce nu se mai schimbă ora în weekend. Decizie luată de Parlamentul European

Ora de vară 2024. Schimbarea orei de două ori pe an are efecte asupra organismului uman. Acesta este motivul pentru care, în februarie 2018, membrii Parlamentului European au ridicat problema renunțării la schimbarea orei și au solicitat Comisiei Europene să evalueze utilitatea menținerii acestui sistem. Trei ani mai târziu, Parlamentul European a recomandat statelor membre să renunțe la schimbarea orei, însă guvernele au amânat până acum să ia o decizie în acest sens.

Ora de vară 2024. Când ar trebui să dăm ceasurile cu o oră înainte. Toți românii trebuie să știe

De peste 100 de ani, Europa schimbă ceasurile de două ori pe an. Prima dată primăvara, când trecem la ora de vară, și apoi în toamnă, când se trece la ora de iarnă. Trecerea la ora de vară face ca ziua în care se întâmplă acest lucru să fie cea mai scurtă din an. Iată tot ce trebuie să știi despre ora de vară 2024, inclusiv cum afectează acest lucru organismul omului. 

Ora de vară 2024: când dăm ceasurile înainte? 

În România, schimbarea orei are loc de două ori pe an, cu scopul de a utiliza mai eficient lumina solară. Anul acesta vom trece la ora de vară în noaptea de 30 spre 31 martie, în ultimul weekend al primei luni de primăvară și la aproximativ o săptămână și jumătate după echinocțiul de primăvară 2024. 

Alte articole

Ora de iarnă 2024. Cum ne modifică starea de spirit schimbarea orei din weekend

Ora de iarnă 2024. Ce se întâmplă cu ceasurile în weekend, România ignoră recomandările Comisiei Europene

Ceasurile se vor da înainte cu o oră, astfel că ora 3:00 va deveni ora 4:00, iar ziua de luni va fi cea mai scurtă din an. Acest lucru înseamnă că ”vom dormi mai puțin” cu o oră, iar ziua de duminică (31 martie) va fi ”cea mai scurtă zi din an” – va avea 23 de ore.  

Scopul este de a beneficia de o perioadă mai îndelungată de lumină naturală. Sistemul acesta este utilizat însă de puține țări. Ideea trecerii la ora de vară îi aparține lui Benjamin Franklin, un renumit om de știință.  

El a studiat eficiența lămpilor cu ulei și a căutat modalități de economisire a resurselor. Franklin a sugerat ajustarea orelor de lucru pentru a se potrivi cu lumina naturală, astfel încât oamenii să poată economisi bani pe lumânări și lămpi cu ulei. 

Germania și Austro-Ungaria au fost primele țări care au adoptat acest sistem pentru a conserva resursele, în special cărbunele, în timpul războiului. 

Renunțarea la ora de vară în Europa  

În urmă cu câțiva ani, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei în Europa, fiecare stat membru având libertatea de a decide dacă dorește să mențină permanent ora de vară sau ora de iarnă.  

Fiecare stat trebuia să ia această decizie până în aprilie 2020, iar începând cu anul 2021, planul era ca schimbarea de oră să fie abandonată în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 și, ulterior, conflictul din Ucraina au împiedicat implementarea acestei inițiative. 

Aproximativ 70 de țări au o formă de trecere la ora de vară, dar aceasta variază de la o regiune la alta. O mare parte din Europa și America de Nord, precum și unele părți din America de Sud și Australasia, își schimbă ceasurile. Cu toate acestea, multe țări din Africa și Asia, situate în apropierea ecuatorului, nu schimbă ora, potrivit rmg.co.uk.  

Ai fi surprins să afli că în Europa, cu excepția a patru țări – Islanda, Belarus, Turcia și Rusia – toate celelalte folosesc trecerea la ora de vară.

Cum poate afecta trecerea la ora de vară organismul uman?

În ciuda modificării aparent banale a timpului, trecerea la ora de vară poate avea repercusiuni semnificative asupra psihicului și sănătății populației, fiind necesară o anumită perioadă de acomodare. Aceste schimbări pot afecta organismul în mai multe moduri, după cum urmează: 

Anxietate: unele persoane pot experimenta stări de stres, anxietate sau chiar depresii din cauza acestei schimbări, întrucât nu se pot adapta atât de repede la noua oră; 

Ora de vară 2024. Când va renunţa România la schimbarea orei şi de ce nu a făcut-o până acum

Tulburări ale somnului: acomodarea la noul program poate duce la dificultăți de somn, manifestate prin oboseală, iritabilitate și probleme de concentrare. 

Dificultăți de concentrare: lipsa somnului poate cauza probleme de concentrare și dificultăți de memorie în zilele imediat următoare schimbării orei. 

Probleme emoționale: deficitul de somn poate influența negativ stabilitatea emoțională, având un impact direct asupra centrului emoțiilor din creier. 

Risc cardiac crescut: conform studiilor, trecerea la ora de vară poate să mărească riscul de atac de cord și accident vascular cerebral, în special în primele zile, crescând probabilitatea unui atac de cord cu 25%. 

Impact asupra sănătății minții: schimbarea la ora de vară poate influența starea de bine, manifestându-se prin o scădere a satisfacției vieții pentru anumite persoane, în special pentru cele care lucrează cu normă întreagă.

Cât costă trecerea la ora de vară 2024. Studiu

Trecerea la ora de vară este suportată cu dificultate de majoritatea oamenilor, pentru revenirea la normalitate fiind nevoie de circa o săptămână sau chiar mai mult, în funcție de temperamentul fiecăruia. Puțini oameni se gândesc însă care sunt costurile efective ale trecerii la ora de vară. Un studiu realizat de London School of Economics and Political Science (LSE) arată costul pe cap de locuitor în fiecare an.

Cercetările efectuate de profesorul Joan Costa-i-Font arată că ora de vară are un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării noastre și ar putea costa economii de peste 750 de euro pe cap de locuitor în fiecare an.

În 2019, Parlamentul European a aprobat o propunere de a pune capăt orei de vară (DST), în urma unei consultări publice care a înregistrat o majoritate covârșitoare în favoarea abolirii DST, precum și cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în vreun fel. consultare publică din partea Comisiei Europene.

În timp ce publicul larg poate simți destul de puternic influența negativă a trecerii la ora de vară, factorii de decizie politică par să fi împiedicat orice decizie clară sau pași decisivi pentru renunțarea la aceasta. Acum, un nou proiect de cercetare de anvergură realizat de Joan Costa-i-Font, profesor de economie a sănătății în cadrul Departamentului de Politică de Sănătate la LSE, dezvăluie întreaga amploare a costului DST pentru sănătatea și bunăstarea individuală, despre care el crede că până acum poate au fost neglijate semnificativ. Descoperirile constituie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie în cadrul dezbaterii.

„Am găsit efecte dăunătoare asupra somnului și sănătății fizice, precum și asupra sentimentelor de oboseală, stres, stres de timp și sănătate mintală”, a spus profesorul.

„Problema aici este că indivizii suferă o pierdere reală atunci când există o reducere bruscă a timpului în rutina lor zilnică”, explică profesorul Costa-i-Font. „Prin avansarea ceasurilor cu o oră în primăvară, trecerea la ora de oră scade timpul total disponibil pentru indivizi în programul lor și creează noi constrângeri de timp în zilele următoare tranziției. Am constatat efecte dăunătoare asupra somnului și sănătății fizice, precum și asupra senzației de oboseală, stres și eventuale efecte asupra sănătății mintale. Efectele secundare ale trecerii la ora de vară sunt substanțiale.”

Descoperirile profesorului Costa-i-Font coroborează dovezile crescânde că efectele asupra sănătății ale tranziției de primăvară la ora de oră sunt ample și uneori severe. În zilele următoare tranziției de primăvară, de exemplu, există o probabilitate crescută a unui atac de cord, numărul total de spitalizări crește, iar numărul de vizite la medic crește, de asemenea. În general, participanții la studiu s-au dovedit, de asemenea, a fi mai predispuși să se simtă „decăzuți” și „mai puțin energici” în zilele de după schimbarea ceasului.

În ceea ce privește bunăstarea, studiul demonstrează că tranziția DST crește sentimentul oamenilor de a fi grăbiți de timp, iar respondenții sunt, de asemenea, mai susceptibili să spună că „abia fac față sarcinilor” la o zi după tranziția DST. Numărul de ore petrecute în timpul liber scade cu aproximativ 10 minute după tranziție, iar concluziile sugerează că tranziția de primăvară la DST scade satisfacția de viață cu aproximativ 1,44%.

Nici perspectivele nu sunt pozitive când vine vorba de productivitatea economică. După cum notează profesorul Costa-i-Font, „observăm că numărul de ore lucrate crește cu aproximativ 40 de minute în lunile după tranziție, în timp ce timpul la care un respondent începe să lucreze rămâne același. Acest lucru sugerează că respondenții dorm cu cel puțin o oră mai puțin în prima zi și, ca urmare, productivitatea lor individuală este afectată.” În societățile în care calitatea somnului poate fi, de asemenea, împinsă la limite, pierderea chiar și a doar o oră în timpul tranziției duce la efecte agravate în primele șase zile ale tranziției, potrivit profesorului Costa-i-Font.

Traduse în termeni monetari, rezultatele sunt și mai uimitoare, așa cum explică profesorul Costa-i-Font: „Am calculat costurile fiecăruia dintre aceste impacturi și le-am cântărit cu orice beneficii cunoscute ale DST. Analiza noastră cost-beneficiu arată că sfârșitul DST ar fi asociat cu câștiguri sociale echivalente cu un câștig de venit de aproximativ 754 de euro pe cap de locuitor pe an.”

Cum putem calcula costul orei de vară

Proiectul a urmărit 30.000 de persoane pe o perioadă de 30 de ani, din 1984 până în 2018. Întrebările au cuprins satisfacția vieții, satisfacția somnului, îngrijirea copiilor, sănătatea fizică și emoțională, bunăstarea, munca, timpul liber și gestionarea timpului. Următorul pas pentru cercetători a fost să calculeze costurile medii ale fiecăruia dintre aceste impacturi asupra sănătății fizice, bunăstării și productivității pentru a atribui o valoare monetară.

Profesorul Costa-i-Font explică cum funcționează acest lucru: „De exemplu, în cazul în care tranziția de primăvară DST duce la o creștere a internărilor în spital cu trei puncte procentuale, iar costul mediu al unei internări la spital în Germania este de aproximativ 150 de euro pe zi, costul economic al unei creșteri a probabilității de a fi internat într-un spital pentru o noapte în ultimul an poate fi calculat la aproximativ 34 de euro pe cap de locuitor pe an.

„La fel, știm că ora de primăvară este asociată cu o creștere a orelor de lucru cu 40 de minute. Salariul mediu pe oră în Germania este de aproximativ 37 de euro, iar o creștere a orelor de lucru cu 40 de minute costă astfel aproximativ 25 de euro pe cap de locuitor.”

În mod interesant, cercetarea arată că există beneficii asociate cu tranziția de toamnă, deși nu s-a dovedit a fi suficient de puternice pentru a depăși negativele în primăvară. Ca atare, economiile ar putea încă să câștige 754 de euro pe cap de locuitor în fiecare an odată cu sfârșitul DST, în ciuda avantajelor remarcate pentru sănătate și bunăstare ale zilei de 25 de ore din toamnă.

De ce nu am pus capăt trecerii la ora de vară
Potrivit profesorului Costa-i-Font, există câteva obstacole de înlăturat înainte ca DST să se încheie în Europa și mai departe. Statele vor trebui să stabilească o oră standard, alegând între ora de iarnă sau de vară și vor trebui să decidă cum să gestioneze timpul dintre vecini și partenerii comerciali. Uniunea Europeană, de exemplu, speră să găsească o modalitate de a permite statelor membre să-și aleagă propria oră standard, fără a crea un mozaic de fusuri orare pe tot continentul – nu este o performanță însemnată atunci când țările par să aibă preferințe opuse pentru o iarnă permanentă sau ora de vara. Aceste probleme sunt ceea ce profesorul Costa-i-Font numește „politica timpului”.

Pe tema DST, mesajul cheie al profesorului Costa-i-Font este clar: „Ne costă individual și ca societăți să schimbăm fusul orar de două ori pe an. Sper că, în viitor, factorii de decizie vor acorda mai multă atenție potențialelor consecințe ale politicii asupra sănătății și bunăstării individuale, care, așa cum am văzut cu DST, se traduc adesea și într-un cost economic.”3

Trecerea la ora de vară produce disconfort – Random News

Magnoliile înfloresc, temperaturile cresc, zilele se prelungesc – toate semne sigure ale sosirii  (primă)verii. Dar o altă schimbare, mai puțin așteptată pentru că ne va scurta somnul cu o oră, va sosi curând. Sâmbătă 30 martie spre duminică 31 martie (când se sărbătorește și Paștele Catolic), vom „avansa” la ora de vară, când ora 3 va deveni ora 4. Astfel, 31 martie va fi ziua cea mai scurtă a anului, cu doar 23 de ore.

Pentru mulți dintre noi, această tranziție este mai dificilă decât este atunci când trecem la ora de iarnă, când câștigăm  o oră de somn, a spus dr. Rachel Ziegler, medic în medicina somnului la Mayo Clinic Health System din Minnesota. „Dar într-adevăr, este mult mai mult decât atât”, a spus ea, deoarece schimbarea ceasului schimbă și momentul răsăritului și al apusului. După un timp, diminețile vor fi mai întunecate, iar serile vor sosi mai târziu, ceea ce face mai dificilă atât trezirea, cât și adormirea.

De fapt, această schimbare va produce dezechilbru în programele noastre interne, în programul nostru de școală și de lucru, și mai ales pentru cei mulți cu insomnii cronice, a spus dr. James Rowley, președintele Academiei Americane de Medicină a Somnului. Acesta este motivul pentru care el susține eliminarea orei de vară.

Italia susține desființarea orei de vară

De ani buni s-a vehiculat posibila eliminare a schimbării orei în Italia. În special țările din nordul Europei au fost cele care au făcut presiuni pentru această renunțare. Datorită poziției lor geografice, în lunile de vară aceste țări nu observă un beneficiu deosebit în schimbarea orei. Schimbarea este benefică mai degrabă pentru țările mediteraneene, inclusiv pentru Italia, și totuși italienii ar renunța bucuroși la această schimbare.

Schimbarea orei afectează viața de zi cu zi a milioane de oameni. Trecerea la ora de vară are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară și marchează începutul primăverii astronomice.

Ce putem face pentru a face ora de vară 2024 mai puțin incomodă

Prioritizează somnul încă din timpul săptămânii, nu aștepta week-endul pentru a te regla. Una dintre cele mai bune modalități de a ne  proteja împotriva perturbării este să dormim suficient – șapte sau mai multe ore pentru adulți – cel puțin cu câteva nopți înainte de schimbarea ceasului, a spus Michael Grandner, directorul unui program de cercetare în domeniul sănătății la Universitatea din Arizona. Schimbarea orei poate fi deosebit de grea pentru cei care se trezesc devreme în timpul săptămânii, dar dorm în weekend, a spus dr. Rowley – creând ceea ce oamenii de știință numesc „decalaj social al somnului”.

Schimbați-vă din timp rutinele de somn și masă
Începând cu cel puțin câteva zile înainte de schimbarea orei, încercați să mergeți la culcare și să vă treziți cu aproximativ 15 minute mai devreme în fiecare zi, a spus Jade Wu, psiholog în somn și cercetător la Duke University School of Medicine. Acest lucru poate ajuta la ușurarea tranziției, a spus ea. „Este ca și cum ai merge cu bicicleta peste fusuri orare, și nu le-ai traversa zburând”, a spus ea.

Mutarea orelor de masă în același mod poate ajuta, de asemenea, să se ajusteze ceasul intern al corpului, a spus dr. Rowley.

Aceste schimbări treptate pot fi utile în special pentru cei care se luptă cu schimbările propriilor rutine, cum ar fi copiii mici și adulții cu demență, a spus dr. Wu.

Fă din duminica aceea un „Sunday Funday”
Luați în considerare planificarea unor activități distractive pentru duminică, a spus dr. Wu, mai ales dacă ora de vară tinde să vă facă să vă simțiți iritabil sau deprimat. Petrecerea timpului în aer liber, exercițiile fizice sau socializarea cu prietenii poate ajuta la prevenirea unei dispoziții proaste, a spus dr. Wu.

Și o zi mai activă ne poate ajuta probabil să adormim mai devreme duminică seara, pregătindu-ne pentru o zi de luni mai bună.

Absorbiți lumina dimineții
În zilele următoare modificării orei, încercați să vă  bucurați de cât mai multă lumină dimineață, a sugerat dr. Grandner. Lumina semnalează corpului tău că este timpul să te trezești, ceea ce te poate ajuta să te adaptezi la noua oră a ceasului, a adăugat el. Deschide-ți jaluzelele și stai la fereastră câteva minute sau fă o plimbare dimineața, a spus el. Dacă este încă întuneric când vă treziți, aprindeți luminile din casă sau luați în considerare utilizarea unei lămpi de terapie cu lumină.

Grijă cu cofeina și alcoolul
Cofeina vă poate ajuta să vă treziți și să vă adaptați la schimbarea ceasului de dimineață, a spus dr. Ziegler. Dar amintiți-vă că trebuie să vă adaptați și culcatul mai devreme, așa că încercați să evitați să consumați cofeină sau energizante după ora 15:00, sau chiar mai devreme dacă sunteți sensibil la cofeină, a adăugat ea.  Oamenii sunt uneori tentați să bea alcool pentru a-i ajuta să adoarmă, a spus dr. Grandner. Dar această strategie poate avea efectul contrat, deoarece alcoolul vă poate face să vă treziți mai des pe tot parcursul nopții, ceea ce duce la un somn mai puțin odihnitor.

Asigurați-vă mesele hrănitoare
Dacă trecerea la ora de vară vă privează de somn, este posibil să simțiți foamea mai puternică decât de obicei sau să aveți mai multe pofte de alimente mai puțin sănătoase, a spus Frank Scheer, profesor la Brigham and Women’s Hospital din Boston. Pentru a ajuta la compensarea acestor dorințe, planificați-vă mese echilibrate, satisfăcătoare, cu o mulțime de fibre și proteine ​​pentru cel puțin câteva zile după schimbarea orei, a spus el.

Fii blând cu tine însuți
Dacă ora de vară se strecoară pe furiș înainte să ai timp să te pregătești, este în regulă și asta, a spus dr. Wu. „Trebuie doar să accepți că s-ar putea să te simți foarte prost în prima zi de luni.”

Potrivit unui sondaj online din 2019 efectuat pe aproximativ 2.000 de adulți din SUA, mai mult de jumătate au spus că s-au simțit „extrem de” sau „oarecum obosiți” după schimbarea ceasului de primăvară.

Ora de vară 2024. Când a fost introdusă ora de vară în România

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care se trece la finalu lunii martie, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932.

Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale).

Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit Agerpres. În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare. în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, se precizează că:

„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

Ora de vară în Europa

Pe continentul european, schimbarea orei se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei
Unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie).

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Ora de vară 2024. De unde provine sistemul orei de vară

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră. Menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog. Acesta a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele. A venit cu această idee în 1895.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”) din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.
Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu. Conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Ora de vară 2024, iar dormim mai puţin. Când se potrivesc din nou ceasurile. Parlamentul European a recomandat României să nu mai schimbe ora

Ora de vară în alte țări

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află:

Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015

Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015

Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.

Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).

Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991.

Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Ora de vară 2024. Cum ar putea influența organismul

Schimbarea orei poate avea efecte asupra organismului uman. Poate fi nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Pot surveni dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Oamenii pot resimți stare de oboseală, uneori accentuată, până organismul se obișnuiește cu noul program. Pot fi și schimbări de stări emoționale sau lipsa concentrării.

Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.

În cât timp se adaptează organismul
Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie. Și, în funcție de ce fel de persoană sunteți, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, vă poate afecta în mod diferit.

„Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.

Cum să vă pregătiți cel mai bine de schimbarea orei

Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:

• • Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața.
  • Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
  • Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
  • Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
  • Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.
  • Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.

Un sondaj din 2023 efectuat în Germania a relevat că 76% dintre respondenți consideră că ora de vară nu mai este utilă și ar trebui eliminată definitiv, potrivit statista.com. Cu toate acestea, din cauza lipsei unor modificări legislative adecvate, dorința acestora nu poate fi îndeplinită în acest moment.

Una dintre propunerile recente este menținerea orei de vară pe tot parcursul anului, eliminând schimbarea de la ora de vară la cea de iarnă. Această idee a început să fie dezbătută în diferite părți ale lumii, dar ridică și unele preocupări privind sănătatea. Studiile arată că acest program poate afecta cantitatea de somn, crescând riscul de obezitate, exces de greutate și boli metabolice, precum diabetul, având efecte negative asupra sănătății inimii.