Ora de vară a fost adoptată în România în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După o scurtă perioadă de aplicare, a fost abandonată până în 1932, când a fost reintrodusă și menținut până în 1939. În contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost menținută continuu între 1 aprilie 1940 și 2 noiembrie 1942.
După 1943, România a renunțat la ora de vară din motive economice și sociale, în special din cauza dificultăților postbelice, până în 1979, când a fost reintrodusă ca parte a unei strategii de eficientizare energetică și de aliniere la standardele internaționale, prin semnarea convenției fusurilor orare.
Citeşte şi: România trece la ora de vară în weekend. Cum va fi afectat mersul trenurilor
Conform medicilor, schimbarea orei poate avea impact asupra ritmului biologic al oamenilor. Printre efectele imediate se numără tulburări de somn și stare de oboseală accentuată, scăderea concentrării și a productivității, creșterea riscului de probleme cardiace și accidente rutiere.
Potrivit unui studiu, în medie, o persoană doarme cu 40 de minute mai puțin în ziua de luni după trecerea la ora de vară, conform sleepfoundation.org. Adaptarea treptată la noul program de somn, evitarea consumului excesiv de cofeină și expunerea la lumină naturală pot ajuta însă la minimizarea efectelor negative.
Citeşte şi: De ce se schimbă ora în week-end la 3:00 şi nu la 12:00 noaptea
România va reveni la ora standard (ora de iarnă), împreună cu alte state europene, în ultima duminică a lunii octombrie. În 2025, acest lucru va avea loc în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi, ora 4:00 urmând să devină ora 3:00.