Ora de vară 2025. România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora de vară, ora 3.00 devenind ora 4.00, astfel că 30 martie va fi cea mai scurtă zi din acest an.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile se dau înainte cu o oră, astfel că ziua de duminică, 30 martie, va fi cea mai scurtă din acest an. Măsura va fi valabilă până în ultima duminică a lui octombrie, când se face trecerea la ora de iarnă.
Ora de vară 2025. Se rămâne permanent la ORA DE IARNĂ. De ce s-a renunţat la schimbare orei
Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia se va efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor. Trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 29/30 martie la ora 3.00, care va deveni ora 4.00. După ora 4.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.
Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 3.00, care devine ora 4.00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 4.00 – 5.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.
Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 30 martie 2025, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.
În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore la ora de iarnă).
În ultimii ani au fost o serie de discuţii cu privire la renunţarea schimbării orei atât în România, cât şi în restul Europei. Până în prezent, nu s-a ajuns la un consens final pentru renunţarea la sistemul de oră de vară/ iarnă, astfel că România continuă să aplice această practică.
Trecerea la ora de vară este sincronizată cu ţările din Uniunea Europeană pentru a nu exista probleme în coordonarea activităților transfrontaliere și pentru a menţine un cadru unitar pentru afaceri și călătorii.
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.
Schimbarea orei de iarnă cu ora de vară este o practică inițiată pentru a optimiza utilizarea luminii naturale și a reduce necesitatea iluminatului artificial. Această idee, propusă inițial de Benjamin Franklin în 1784, a fost adoptată oficial pentru prima dată de Germania în 1916, ca metodă de conservare a combustibilului în timpul Primului Război Mondial. Adoptând ora de vară, țările beneficiază de lumină naturală prelungită pe parcursul serilor, ceea ce corespunde cu perioada când zilele se alungesc de la echinocțiul de primăvară spre solstițiul de vară.
Schimbarea orei vine cu anumite modificări în viaţa de zi cu zi a oamenilor
Ora oficială de vară la care trece ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00,00, şi prima duminică din octombrie, ora 1,00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară.
Din 1979 până în 1983, ora de vară începea în prima duminică din aprilie, ora 00.00 şi se încheia în ultima duminică din septembrie, ora 01.00. Între 1984 şi 1996, începea în ultima duminică din martie, ora 00.00, şi se încheia în ultima duminică din septembrie, ora 01.00. Din 1997 şi până în prezent, trecerea la ora de iarnă se face după aceeaşi regulă.
Odată cu schimbarea orei, au loc anumite modificări în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Trecerea la ora de iarnă nu este întotdeauna uşoară. Schimbarea orei poate veni la pachet cu dureri de cap şi chiar cu riscul de accidente.
De asemenea, în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie, la ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi la 03:00 şi vom trece la ora de iarnă.
Odată cu solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie, durata nopţilor începe să scadă, în timp ce durata zilelelor creşte continuu, până pe 21 iunie, când este solstiţiul de vară.
De ce nu se schimbă ora la miezul nopţii, ci la ora 3 dimineaţa
La fiecare final de martie, în ultimul weekend al lunii, se trece la ora de vară. Acela este momentul în care ora 3 dimineața devine ora 4, întrucât ceasurile sunt date cu o oră înainte față de ora standard.
În această noapte, se pierde o oră de somn, iar diminețile sunt mai întunecate. Serile vor fi, însă, mai lungi. Abia în ultimul weekend din octombrie se revine la ora standard.
Te-ai întrebat vreodată, totuși, de ce ora se schimbă la 3 dimineața și nu la miezul nopții, atunci când începe o nouă zi? Înainte de a oferi o explicație, este important să cunoaștem originea orei de vară, care i-ar putea fi atribuită unui colecționar de insecte care a trăit în secolul al XVIII-lea, George Vernon Hudson.
Acesta își dorea mai multă lumină naturală după terminarea programului de lucru pentru a se putea ocupa de pasiunea sa. Ideea acestuia a devenit populară datorită unui mare avantaj, și anume folosirea în mod mai eficient a luminii solare. În lunile de iarnă, diminețile sunt mai luminoase, iar serile sunt mai lungi vara.
Au fost oferite argumente conform cărora trecerea la ora de vară ar putea să reducă consumul de energie, întrucât oamenii vor utiliza mai puțin iluminat artificial. Economiile de energie sunt, însă, minime sau nu se observă deloc.
Cu toate că pare mai logic ca ora de vară să înceapă la miezul nopții, aceasta începe, de fapt, la 3 dimineața. După ora 02:59, ceasurile vor arăta direct 04:00 și nu 03:00. De ce a fost ales, însă, acest moment?
Motivul se explică prin faptul că este un moment mai puțin perturbator, întrucât cei mai mulți oameni dorm la acea oră. De asemenea, cele mai multe afaceri sunt închise la 3 dimineața.
În fiecare an, în ultimul weekend al lunii martie, țara noastră trece la ora de vară. De câțiva ani însă, la nivelul Uniunii Europene se discută despre posibilitatea renunțării la această schimbare a orei la început de primăvară. Și în România se ia în calcul acest lucru, o decizie finală nefiind totuși luată până acum, astfel că noi ipoteze au apărut la orizont.
Majoritatea țărilor europene trec la ora de vară în ultimul weekend al lunii martie. Totuși, în multe state din Uniunea Europeană se discută despre o eventuală renunțare la această schimbare de oră, care potrivit experților are repercusiuni negative asupra sănătății.
Se pare că majoritatea locuitorilor de pe bătrânul continent ar dori să se renunțe la această practică. Recent, un sondaj realizat de YouGov în Germania a scos la iveală faptul că 75% dintre cetățeni ar dori eliminarea schimbării orei. Mai mult, încă din anul 2018, o consultare publică organizată de Comisia Europeană a relevat că 84% dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbarea orei.
În ciuda faptului că din anul 2019, în urma votului din Parlamentului European, statele membre UE au libertatea de a alege între ora de vară și cea de iarnă, un consens în acest sens nu există încă.
Dezbaterile privind renunțarea la ora de vară continuă
În octombrie 2024, Ucraina a decis să rămână la ora de iarnă, abandonând trecerea sezonieră la ora de vară. Principalele argumente pentru luarea acestei decizii au fost:
Sănătatea publică – Studiile indică faptul că schimbarea orei perturbă bioritmul natural, provocând oboseală și o potențială scădere a productivității;
Considerații geopolitice – Prin renunțarea la sincronizarea cu Rusia (cu care fusul orar fusese identic până în 2024), Ucraina a marcat o distanțare simbolică de influențele acestui stat asupra sa.
Totodată, de-a lungul anilor, alte țări, precum Islanda, Groenlanda, Egipt și Turcia, au adoptat politici similare Ucrainei, eliminând schimbarea orei.
Dacă România va opta pentru menținerea sistemului actual, conform programului european, ceasurile vor fi date înainte în ultima duminică din martie, adică pe data de 30 martie 2025. Această dată marchează, oficial, trecerea la ora de vară, o practică ce, deși controversată, continuă să fie aplicată de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
Totuși, pe fondul dezbaterilor referitoare la sănătatea publică și la implicările geopolitice ale schimbării orei la finalul lunii martie, anul acesta se anunță noi discuții în acest sens, atât la nivel politic, cât și în rândul cetățenilor.
La nivel internațional, în aproximativ 60 de țări, inclusiv în America de Nord, trecerea la ora de vară presupune o noapte mai lungă, însă există și țări care au renunțat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei, iar printre ele se numără: China, Rusia, Belarus, Turcia și Islanda.
În Europa, Ucraina a eliminat schimbarea orei începând cu octombrie anul 2024. Astfel, vecinii României au decis fixarea permanentă a ceasurilor pe ora de iarnă, cunoscută sub denumirea de ora Europei Centrale sau ora standard. Această decizie a fost luată pentru a diferenția fusul orar cu cel al Rusiei, țara cu care se află în conflict din 2022.
Schimbarea orei a devenit un eveniment care influențează rutina și viețile a milioane de oameni din întreaga lume. În România, ora de schimbă de două ori pe an, primăvara – când se trece la ora de iarnă și toamna – când se trece la ora de vară.
Schimbările pot afecta calitatea somnului, stare de spirit și chiar productivitatea. Spre deosebire de ora de iarnă – atunci când spunem că dormim cu o oră mai mult, la ora de vară se ”răpește” o oră de somn. Adică români vor dormi cu o oră mai puțin.
“Trecerea la ora de vară poate fi mai dificilă decât trecerea la ora de iarnă, deoarece apare privarea de somn de o oră, iar asta poate cauza oboseală, dificultăți de concentrare și dificultăți în a ne trezi dimineața pentru a începe programul obișnuit.
În cazul în care vă este dificil să vă adaptați la schimbarea de oră, încercați să mergeți la culcare cu câte 10 minute mai devreme, progresiv, în săptămâna de dinaintea schimbării de oră și, de asemenea, încercați să aveți un somn cât mai sănătos, respectând regulile de igienă și rutină.
De asemenea, recomand să schimbați ora ceasurilor pe care le folosiți (cele care nu se ajustează automat), în seara de dinaintea apariției acestei schimbari de oră”, a declarat pentru Digi24 Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie.