ORA de VARĂ, cu bune şi cu rele: Câştigăm o oră de lumină şi economisim energie, dar ne periclităm sănătatea

Trecerea la ora de vară – în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 3:00 – poate afecta ceasul biologic şi starea de sănătate a organismului uman, susţin cercetătorii.

Potrivit observaţiilor realizate de-a lungul anilor, specialiştii suedezi atrag atenţia că această schimbare poate avea efecte negative asupra organismului uman, în grade diferite, în funcţie de organism, între care creşterea cazurilor de atac de cord, tulburări ale ritmului nictemeral (alternanţa somn-veghe), precum şi creşterea numărului accidentelor rutiere în primele trei zilele imediat următoare acestei schimbări orare. De asemenea, în prima zi de luni după schimbarea orei se produc cele mai multe accidente rutiere, cauza frecventă fiind oboseala la volan. 

Organismul pierde o oră importantă

Practic, prin trecerea la ora de vară, se pierde o oră preţioasă de somn. În schimb, beneficem de o oră de lumină naturală în plus, care îi foloseşte organismului şi putem economisi mai multă energie electrică. Numai că organismul uman „nu recunoaşte” această schimbare, ci funcţionează după propriul lui ceas…

Alte articole

Ce greșeală gravă fac pietonii când traversează strada. Urmările pot fi tragice!

Livratorii asiatici contribuie la creșterea numărului de accidente mortale din România. Poliția nu știe ce să mai facă: „Zeci de accidente cu victime”

Lupta pentru acomodarea cu ora de vară este mai uşoară pentru unii şi mai grea pentru alţii. Avantajaţi sunt cei care, de exemplu, îşi încep activitatea mai târziu, nu de la primele ore ale dimineţii şi care, eventual, beneficiază şi de un program mai flexibil. Aceştia sunt cel mai puţin afectaţi de schimbarea orară.

Studii realizate de specialiştii în domeniu au arătat efectele adverse ale acestei schimbări. Astfel, s-a demonstrat că intervine oboseala, o scădere a productivităţii, a capacităţii de concentrare şi a stării de bine, somnolenţă, tulburări de somn şi chiar epuizare. 

Atât adulţilor, dar şi copiilor le vine greu să meagă la culcare, practic, cu o oră mai devreme şi să se trezească mai devreme, conform ceasului lor biologic. Acomodarea cu această schimbare poate dura de la câteva zile, până la aproximativ zece săptămâni, au mai constatat cercetătorii. 

Efecte negative ale trecerii la ora de vară 

Cu toate presupusele ei beneficii pentru oameni şi pentru planeta întreagă, ora de vară poate afecta grav sănătate, susţin scercetătorii finlandezi. Ei au constatat că pierderea unei ore de somn creşte riscul de infarct chiar în primele două zile de la schimbare, în special la persoanele vârstnice şi la bolnavii de cancer.

Medicii finlandezi de la Universitatea Turku au atras atenţia şi asupra ratei crescute, de aproximativ 8%, a producerii infarctului ischemic, provocată de chiaguri de sânge, în primele două zile de la trecerea la ora de vară. Riscul nu dispare însă după aceste două zile. „Riscul unui infarct este mai ridicat dimineaţa, la primele ore”, se arată într-unul dintre studiile cercetătorilor, Potrivit altor specialişti, a fost înregistrate creşteri de 7% a cazurilor de atac de cord, în primele trei zile de la schimbarea orei.

Cum să faci schimbarea mai uşoară

Există câteva recomandări ale specialiştilor privind acomodarea cu schimbarea orară:

– Setaţi alarma ceasului puţin mai devreme decât ora obişnuită, în nopţile de vineri şi sâmbătă, înainte de trecerea la ora de vară. Aceasta vă va ajuta să vă acomodaţi mai repede cu trezitul mai devreme, în dimineaţa de luni;

– Luaţi un mic-dejun sănătos. Hrana îi va „spune” organismului că ziua de activitate a început deja;

– Nu uitaţi că lumina şi, în special, lumina zilei ajută organismul să îşi ajusteze ceasul interior;

– Copiii ar avea nevoie de o săptămână de adaptare, înainte de trecerea la ora de vară, scurtând progresiv decalajul orar.

DST a fost creat artificial pentru a reduce costurile energiei electrice, pe principil că cine se trezeşte de dimineaţă mai devreme şi munceşte pe lumină economiseşte energie elecrică şi bani.

Peste 70 de ţări, între care şi România şi o cincime din populaţia globului au adoptat această schimbare orară.