Ora iarna 2019. Vă întrebați dacă ceasul la telefon se dă automat înapoi cu o oră sau este nevoie să faceți dumneavoastră anumite modificări? Aflați imediat răspunsul.
Ora iarna 2019. Mulți oameni se vor trezi derutați, fără a fi convinși dacă telefonul a trecut sau nu la noua oră în mod automat. Smartphone-ul, cu sistem de operare iOS sau Android, își schimbă automat ora dacă în setări este bifată opțiunea care sincronizează ora cu cea a rețelei.
Smartphone-ul, cu sistem de operare iOS sau Android, își schimbă automat ora dacă în setări este bifată opțiunea care sincronizează ora cu cea a rețelei. În cazul iPhone-ului, dacă nu se schimbă automat, se accesează meniul Settings, General, Date & Time și se bifează opțiunea Set Automatically, iar în cazul smartphone-urilor cu Android se intră la Settings, Date & Time și se activează funcția Automatic date&time.
Pentru a seta ora manual, opțiunile activate mai sus trebuie să fie anulate. În plus, cele mai noi dispozitive (laptopuri, sisteme de mașină precum și alte electronice) folosesc setarea DST (Daylight Savint Time) pe automat în mod implicit și vor trece la ora de vară în mod automat.
Ora de iarnă în 2019 se schimbă în ultimul weekend din octombrie, ultima noapte de sâmbătă spre duminică, mai exact în noaptea de 26 spre 27 octombrie. La această dată, ora 4:00 va deveni ora 3:00. Trecerea la ora de iarnă înseamnă că vom dormi mai mult cu o oră, deoarece ceasul este dat înapoi cu o oră. Duminică, 27 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an: 25 de ore. Trecerea la ora de iarnă – un mecanism folosit de peste 100 de ani România a aderat pentru prima dată la ora de vară în anul 1932.
Mecanismul cunoscut prin care se schimbă ora, atât primăvara, cât și toamna, este folosit de peste 100 de ani vechime de mai multe țări din întreaga lume, mai exact 70 de țări. Nu toate țările au aceeași perioade stabilite pentru schimbarea orelor.
Odata cu trecerea la ora de iarnă, cu toții trebuie să ne schimbăm ora de somn și să adormim cu o oră mai devreme. Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic. Pot interveni dereglări hormonale, mai ales ale melatoninei, cunoscută și drept „hormonul somnului”. Trecerea la ora de iarnă poate provoca stări de oboseală și poate declanșa scăderea vigilenței, creșterea nivelului de stres, tulburări de somn, perturbarea rutinei zilnice, instalarea asteniei de toamnă. Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta, iar printre cele mai frecvente sunt: dificultatea de a ne trezi dimineața, stări de rău, astenie și nervozitate generală.
Parlamentul European a votat în matie 2019 pentru a se renunța la ora de vară, la nivelul Uniunii Europene. Măsura va intra în vigoare în anul 2021. Concret, țările care vor să mențină ora de vară vor face o ultimă schimbare în ultima duminică din martie 2021. Țările care vor să rămână la ora de iarnă vor face trecerea la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie 2021. România încă nu a luat o decizie, dacă va păstra ora de vară sau ora de iarnă. Țările din Uniunea Europeană trebuie să hotărască și să anunțe Comisia Europeană, până în aprilie 2020, dacă aleg să facă pentru ultima oară trecerea la ora de iarnă sau la cea de vară.
Ora iarna 2019. În noaptea de sâmbătă spre duminică, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est sau Timpul Legal Român. Astfel, începând de duminică, România va avea două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC).
CFR Călători a anunţat că, începând din 27 octombrie, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale, ora 4 AM devenind ora 3 AM
Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.
În noaptea 26/27 octombrie, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4 AM., ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.
„Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale oficială se face în aceeaşi zi de 27 octombrie 2019, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina, trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare”, mai arată CFR Călători.
Numerotarea fusurilor începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich din Marea Britanie, către est. Pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale este ora fusului 1, iar a Europei Orientale, ora fusului 2.
România se află în fusul orar 2, iar Timpul Legal Român se aplică din ultima duminică a lunii octombrie până în ultima duminică a lunii martie, când România trece la ora de vară, iar diferenţa faţă de UTC este de trei ore.
Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care ar urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.
Comisia Europeană a realizat, în vara anului 2018, o consultare publică ce a primit 4,6 milioane de răspunsuri, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul oricărei consultări publice organizate de Comisia Europeană. 84 la sută dintre respondenţi au fost în favoarea renunţării la schimbarea sezonieră a orei.
Ţările europene au introdus dispoziţiile privind orarul de vară în secolul trecut pentru a economisi energie.
Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naţionale divergente în materie de schimbări ale orei. Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puţin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt în prezent minore, iar cetăţenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătăţii.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Primii care au introdus ora de vara au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919. Ora de vară este în prezent implementată în peste 70 de state, dar perioada variază de la o ţară la alta.
Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.
Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.
Studiile cercetătorilor au evidenţiat o serie de efecte negative ale trecerii la ora de iarnă, printre care se numără:
– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres
– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător
– instalarea asteniei de toamnă
Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă.
Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.
Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.
La mijlocul lunii septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, a declarat că statele membre ar trebui să decidă singure dacă cetățenii lor vor să trăiască în condiții de oră de vară sau de iarnă. “Nu există aplauze atunci când legislația UE prevede faptul că europenii trebuie să schimbe ora de două ori pe an. Astăzi, Comisia propune schimbarea acestei situații”, a spus Junker.
ORA DE IARNĂ 2019. Anunţul său vine după ce ,în luna februarie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluţie în care s-a cerut reevaluarea regimului schimbării orei, la solicitărea cetăţenilor şi a câtorva state membre. Rezoluţia a fost urmată de un sondaj online al UE conform căruia 80% din cei 4,6 milioane de respondenţi s-au pronunţat în favoarea renunţării la practica trecerii la ora de vară.
După rezoluţia Parlamentului European, 23 de deputaţi români din mai multe partide politice au depus un proiect de lege prin care propun abrogarea Ordonanţei 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, devenită Legea 211/1997. Actul normativ abroga decretul lui Ceauşescu din 1979 şi stabilea orarul de vară, în concordanţă cu țările UE, precum şi corelarea acestui orar cu modificările ulterioare, prin hotărâre de Guvern.
Se schimbă ora. Proiectul de lege a fost respins la Senat şi se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, cu raport de respingere. Şi asta pentru că Guvernul nu susţine iniţiativa deputaţilor, așa cum se arată în documentele publicate pe site-ul oficial al Senatului. “Cu toate că Rezoluţia Parlamentului European din 8 februarie 2019 referitoare la dispoziţiile privind schimbarea orei Parlamentul European a cerut Comisiei să realizeze o evaluare aprofundată a Directivei 2008/84/CE şi dacă este necesar să prezinte o propunere de revizuire a acesteia, până la adoptarea unor măsuri contrare, este necesar ca statele membre să se conformeze în continuare prevederilor Directivei”, se arată în punctul de vedere al Guvernului, semnat de premierul Viorica Dăncilă.
Statele membre trebuie să notifice Bruxelles-ul cu privire la hotărârile luate până la 31 martie 2019, înainte de luarea unei decizii definitive privind ora de vară la nivel comunitar, programată înainte de euroalegerile din luna mai.
ORA DE IARNĂ 2019. Mulți au început să se întrebe dacă va exista o schimbare în ceea ce privește ora de iarnă 2019 având în vedere propunerea făcută de Comisia Europeană luna aceasta.
ORA DE IARNĂ 2019. Când se schimbă ora: Pentru următorii ani, trecerea la ora de vară şi la ora de iarnă se va face la următoarele date:
2019 – 31 martie – 27 octombrie
2020 – 29 martie – 25 octombrie
Mai exact, CE a propus să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, însă din 2019. Statele membre ale Uniunii Europene vor avea libertatea de a decide pentru totdeauna dacă doresc să aplice permanent ora de vară sau ora de iarnă.
„Schimbarea orei trebuie să înceteze. Statele membre ar trebui să decidă singure ca cetăţenii lor să trăiască în condiţii de oră de vară sau de iarnă. Este o chestiune de subsidiaritate.
Mă aştept ca Parlamentul şi Consiliul să împărtăşească acest punct de vedere şi să găsească soluţii care funcţionează pentru piaţa noastră internă. Suntem în întârziere”, a declarat Jean-Claude Junker în discursul său cu privire la starea Uniunii.
Până în aprilie 2019, fiecare țară trebuie să anunțe dacă intenționează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă. Ultima trecere obligatorie la ora de vară ar avea loc duminică, 31 martie 2019.
Prin urmare, se va trecere la ora de iarnă 2019. Această schimbare va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 octombrie.
Ora de iarnă are ca scop folosirea cât mai mult timp posibil a luminii Soarelui, economisindu-se resurse desfășurării activităților umane pe lumină slabă.
În România a fost introdusă ora de vară în 1932. Din 1943 a fost suspendată această trecere și reintrodusă în 1979. Regula actuală de schimbare a orei în funcție de anotimpeste în vigoare în România din anul 1997.
Ideea de a se schimba ora îi aparține politicianului american Benjamin Franklin și a fost pusă în aplicare în 1784. Austro-Ungaria și Imperiul German au fost primele care au implementat această schimbare la nivel național, începând cu 1916.
Unii medici susţin că odată cu trecerea la ora de iarnă se pot produce modificări în organism, însă acestea nu ar trebui să ne îngrijoreze. Important este să nu ne lăsăm influenţaţi de schimbarea orei, ci să tratăm totul ca atare.
„Persoanele care sunt mai influenţabile, mai sensibile, se autosugestionează mai mult şi se lasă mai mult influenţate de oră. Anumite persoane îşi tulbură ritmul de somn, dar nu este o problemă cu adevărat. Un oarecare deranj este în funcţie de cât de influenţabil eşti şi de cât de mult te gândeşti la asta. Omul cu gândurile lui face foarte multe lucruri şi bune şi rele„, a declarat, pentru RomaniaTV.net, Ioana Scurtu, medic de familie.
Cu toate acestea, alţi medici sunt de părere că schimbarea orei ne poate da peste cap ritmul de zi cu zi şi ne afectează sănătatea timp de două săptămâni, atât cât durează adaptarea completă a organismului.
Astfel, în această perioadă am putea resimţi o stare permanentă de oboseală şi vom fi lipsiţi de energie. Pe de altă parte, noaptea mai lungă nu înseamnă altceva decât o predispunere la depresie, iar cei care suferă deja de pe urma acestei afecţiuni devin şi mai sensibili. Tocmai de aceea, numărul sinuciderilor creşte în perioada imediat următoare schimbării orei.
Din aceste motive au fost ţări care au renunţat la schimbarea orei, Rusia şi Ucraina în 2011, iar Georgia şi alte state din Asia Centrală au renunţat încă din anul 2000.
ORA DE IARNĂ 2019. Alţi specialişti spun că efectul schimbării de oră în ultimul weekend al lunii octombrie nu durează, aceştia avertizând că bucuria unui somn prelungit dispare în câteva zile.
„Bucuraţi-vă de o oră în plus de somn cât puteţi”, spun specialiştii de la Glasgow University, Marea Britanie, care avertizează că efectul schimbării de oră dispare în câteva zile, scrie dailymail.co.uk.
Afirmaţia acestora vine în urma unui studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi care a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului dispare. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt chiar mai energici şi mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora oficială de iarnă. Însă beneficiile lenevirii de fiecare an, din ultima duminică a lui octombrie, dispar rapid, mulţi dintre cei care s-au declarat mulţumiţi de situaţie spunând că se simt mai rău ca atunci când dormeau mai puţin.
Mai mult, potrivit unui studio realizat de Universitatea Texas A&M, citat de yahoo.com, se pare că odată cu trecerea la ora de iarnă 2015 crește și riscul de accidente rutiere, atât în noaptea dintre sâmbătă și duminică, cât și în perioada săptămânii următoare.
Se pare că ora de iarnă 2015 ne pune în pericol, atât pe cei care se află în spatele volanului, cât și pe pietoni. În noaptea evenimentului, riscul de accidente rutiere crește cu aproximativ 7% față de perioada anterioară, iar dimineața, riscul este chiar mai ridicat cu 14%.
Se pare că haosul din trafic este cauzat de faptul că, deși nu ai avut, neapărat, tulburări de somn, organismului tău îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea și se adaptează treptat la noul ritm de viață. Acest lucru ar putea duce la stări acute de oboseală, iar în această perioadă, simțurile nu vor fi la fel de ascuțite.
Odată cu trecerea la ora de iarnă 2015 încep să aibă loc schimbări chiar și la nivel emoțional. Întunericul ce apare cu o oră mai devreme decât până acum ne face să ne simțit triști și obosiți și chiar să experimentăm stări de depresie. Scurtarea zilei și dereglarea ceasului biologic duc la o tulburare afectivă sezonieră.
Depresia este o afecțiune periculoasă, care ne face să ne simțim deznădăjduiți, singuri și în permanență obosiți. Simptomele depresiei care intervin sunt: un apetit crescut, lipsa de energie, nervozitatea şi stresul.
ORA DE IARNĂ este ora oficială a oricărui stat de pe glob, ora de vară fiind cea vinovată pentru „dereglarea” ceasurilor, e drept, pentru un scop nobil, acela de a economisi energia electrică necesară pentru iluminatul public şi privat prin folosirea eficientă a luminii Soarelui pentru activităţile curente. Astfel, când trecem la ora de iarnă revenim practic la ora oficială.
În ţara noastră, acest sistem a fost instaurat în anul 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.
Citeşte şi ORA DE IARNA: De ce se schimbă ora la sfârşitul lui octombrie
România a adoptat trecerea de la ora de iarnă la ora de vară în anul 1932. Până în 1939 ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 și prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale).
Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, și 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979.
De altfel, foarte multe state au adoptat acest sistem în anii 70, odată cu crizele energetice din această decadă. Schimbarea orei permitea economia de energie.
Schimabarea orei a funcționat în țara noastră după următorul model până în 1997, când s-a trecut la sistemul actual.
1979 – 1983: prima duminică din aprilie, ora 00:00 (-> 01:00) – ultima duminică din septembrie, ora 01:00 (-> 00:00) (cu excepția anului 1979, când ora de vară a început pe 27 mai);
1984 – 1996: ultima duminică din martie, ora 00:00 (-> 01:00) – ultima duminică din septembrie, ora 01:00 (-> 00:00).
Trecerea la ora de iarnă poate să influențeze în mod negativ anumite categorii de persoane. Cei care suferă de depresie sau probleme cu inima pot dezvolta un risc mai mare de sinucidere sau infarct, se arată într-un studiu al cercetătorilor chinezi.
Totodată, se pot semnala dereglări în ceasul biologic și la nivel hormonal, mai ales în ceea ce privește melatonina.
Printre efectele semnalate la trecerea la ora de iarnă 2019 se numără:
– irascibilitatea, tulburarile de somn şi cresterea nivelului de stres
– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător
– instalarea asteniei de toamnă
Trecerea la ora de iarnă poate avea și efecte periculoase, atrage atenția medicul Tudor Ciuhodaru, care le și enumeră:
1. Creşte riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, în special la persoanele tinere, active profesional;
2. Creşte riscul suicidar. Timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilitati psihoemotionale.
Pentru unele persoane apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă, care o să se producă în noapte de sâmbătă spre duminică, când ceasurile noastre vor fi date cu 60 de minute în urmă.
CFR a anunțat că mersul trenurilor NU se modifică odată cu trecerea la ora de iarnă 2019.
„Trenurile de călători vor pleca din gări (stațiile din care se formează) după ora oficială de vară până în noaptea de 26/27 octombrie ora 4:00, care devine ora 3:00. În noaptea de 26/27 octombrie 2019, când ora 4:00 devine ora 3:00, toate trenurile de călători care au ora de plecare din stațiile de formare după ora 4:00 vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale”, se precizează în comunicat.
Conform CFR Călători, trenurile de călători aflate în circulație după ora 4:00, ora oficială de vară, vor opri în stațiile din parcurs stabilite, unde vor staționa până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanță scurtă până la stația finală își vor continua mersul până la destinație.
Conform ultimelor modificări legislative, ultima schimbare a orei va avea loc în anul 2020.
2020 – 29 martie – 25 octombrie