Ora la care eşti cel mai predispus să faci infarct sau atac cerebral este 6.45 şi asta întrucât cam în jurul acestei ore se înregistrează o creştere a tensiunii arteriale. Potrivit oamenilor de ştiinţă, în intervalul orar 06.00-10.00, riscul producerii unui infarct miocardic este cu 40% mai mare decât în restul zilei, în timp ce riscul unui atac vascular cerebral creşte cu 49%.
Explicaţia este aceea că organismul începe „să se trezească la viaţă” la orele 06.00. Începând din acest moment, activitatea hormonală se intensifică, ceea ce determină creşterea tensiunii arteriale. Dimineaţa, între orele 6.00 şi 11:00 secreţia de cortizol, hormonul stresului, este crescută, ceea ce ne poate face mai agitaţi.
Între orele 7:00 şi 9:00, sistemul digestiv are activitatea maximă, de aceea este ora potrivită pentru micul dejun, care trebuie să fie cea mai importantă masă a zilei.
Apoi, în jurul orei 09.00, oamenii sunt mai des afectaţi de migrene. Studiile mai arată că riscul apariţiei acestora creşte din nou în intervalul orar 20.00-04.00.
Între orele 8:00 şi 11:00 se intensifică durerile provocate de artrită, pentru că factorii preinflamatori înregistrează creşteri pe parcursul nopţii.
În jurul orelor 15:00, oamenii au cea mai crescută capacitate de reacţie. Simptomele celor care suferă de eczeme şi psoriazis se intensifică între orele 15:00 şi 17:00. Episoadele de febră sunt mai dese după-amiaza, din cauza tendinţei naturale de creştere a temperaturii corporale în acest interval.
Arsurile gastrice îşi fac simţită prezenţa în jurul orelor 19:00, pentru că atunci stomacul produce mai mult acid. O senzaţie acută de foame poate să apară în jurul orei 20:00, pentru că organismul se pregăteşte de odihnă.
Melatonina, hormonul somnului, este secretată între orele 21:00 şi 7:30. De aceea, este bine să ne culcăm în jurul orei 22:00. Secreţia de melatonină este maximă între 2:00 şi 4:00, interval în care somnul este foarte profund.
Potrivit studiilor, 70% dintre persoanele care suferă un atac de cord au semne prevestitoare cu săptămâni sau chiar luni înainte. Cele mai comune simptome ale atacului de cord sunt durerile în piept, însă, pe lângă acestea, apar şi o serie de semne mai puţin obişnuite. Acestea se întâlnesc frecvent la persoanele care suferă de diabet şi la vârstnici.
Aceste categorii de pacienţi pot simţi o durere în piept mai puţin intensă, de scură durată sau dureri cu localizări mai puţin sugestive cum ar fi zona gâtului şi mandibulei, în spate în braţe sau în zona abdomenului superior.
De asemenea, la femei pot lipsi semnele clasice, precum durerea puternică în piept sau amorţirea braţului, manifestările incluzând crampe în partea superioară a abdomenului, greaţă, vărsături, transpiraţie excesivă şi rece. Şi durerile de maxilar sau de urechi sunt frecvente în timpul unui infarct. Semnal de alarmă trebuie să apară mai ales atunci când aceste dureri nu sunt continue, ci apar şi dispar.
Umflarea picioarelor poate fi şi el un semn al bolii cardiace, care apare ca urmare a faptului că circulaţia sanguină este afectată de funcţionarea necorespunzătoare a inimii, ceea ce determină retenţia de lichide şi apariţia edemelor.
Oamenii de ştiinţă au căzut de acord că şi medicamentele ar trebui administrate într-un anumit moment al zilei pentru a avea eficienţă maximă. Astfel, în cazul în care medicul nu îţi recomandă altfel, aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, statinele ar trebui administrate seara, în timp ce diureticele şi medicamentele contra osteoporozei şi bolilor tiroidiene acţionează mai eficient dimineaţa.