Bucureştiul se bate la nivel de trai cu marile metropole ale Europei. România, peste Polonia, Spania sau Italia la puterea de cumpărare

Diaspora şi diplomele candidaţilor par să fie temele predilecte ale începutului de campanie din România pentru cele mai importante alegeri din acest an. Încercând să fie mai naţionalistă ca Şoşoacă şi Simion la un loc, Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a făcut o declarație despre românii din străinătate care i-a adus critici dure în mediul online. ”Nu vreau să mă laud, nu îmi place să vorbesc despre mine și să mă laud și să zic mamă, cine sunt eu. Dar chiar sunt de bună credință, sunt muncitoare, mă înconjur de oameni buni, sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”.

Paradoxal, mutatis mutandis, din multe puncte de vedere este mai bine acum în România decât în alte colţuri ale Europei. Sloganul „Vrem o ţară ca afară” începe să prindă contur cel puţin în marile metropole, cum ar fi Bucureşti, Cluj sau Timişoara.

Doi români din Italia au rămas muți când au văzut prețurile din România. Câți bani au cheltuit la un supermarket

În ultimii 10 ani, România a înregistrat cea mai mare viteză a convergenței economice (măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare), potrivit datelor publicate de Eurostat.
România a urcat la un nivel al PIB/capita de 78% din media UE, față de 55% cât avea acum 10 ani, nivelul acestui indicator crescând cu peste 40%. Oarecum contraintuitiv, în țări bogate cum e Luxemburg sau Suedia nivelul de trai (măsurat prin PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut în ultimii 10 ani față de nivelul de trai al europeanului mediu, mai arată datele Eurostat.

Alte articole

Vremea se schimbă radical în București! Ce temperaturi sunt așteptate începând de luni

Accident cumplit la intrarea în București. Mașină făcută praf după ce a intrat într-o pasarelă

Anul trecut, PIB-ul României a depășit 1.600 de miliarde de lei, o creștere de 250% comparativ cu acum 10 ani, când valoarea era de 650 de miliarde de lei. „Este un progres semnificativ, care face din România o campioană europeană a ritmului de dezvoltare”, indică analiza raportului.

În ceea ce privește bunăstarea materială a gospodăriilor, România se situează la 89%, depășind Polonia, care este la 86%. Creșterea economică susținută a fost impulsionată de investițiile publice și măsurile sociale implementate de guvern. Un exemplu relevant este creșterea constantă a salariului mediu net, care a depășit 1.000 de euro în ultimele luni.

România se află printre țările cu cele mai scăzute prețuri din UE, fiind cu 46% sub media europeană.

Majorarea veniturilor și îmbunătățirea condițiilor economice au avut ca efect direct creșterea nivelului de trai, determinând o inversare a fenomenului migrației. Potrivit datelor, numărul românilor care se întorc acasă din Occident îl depășește pe cel al persoanelor care aleg să plece în străinătate. Rareș Achiriloaie, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, a confirmat această tendință, declarând: „Foarte multe familii s-au întors în România, au văzut că pot să își câștige existența și aici”, relevă sursa citată.

Luxemburg, Olanda și Danemarca rămân în continuare statele cu cel mai înalt nivel de trai față de media UE, în vreme ce bulgarii, grecii și letonii sunt pe ultimele locuri.

„Procesul de convergență economică nu este o autostradă cu sens unic, așa cum reiese din dinamica mai multor țări ECE (inclusiv Cehia, Slovacia și Slovenia) ca urmare a izbucnirii crizelor globale (Marea Criză Financiară, pandemia de coronavirus și tensiunile geo-politice). Aceste șocuri au avut consecințe asimetrice pentru țările din întreaga lume și din Europa”, explică economistul Andrei Rădulescu, într-un articol publicat pe brettonwoods.org

România rămâne însă o țară a contrastelor și a decalajelor uriașe de dezvoltare în interiorul granițelor sale. Acest lucru se vede cel mai ușor dacă ne uităm la economia regiunilor.

Orașul din România care îți poate oferi o viață ca în filmele americane! Costul de trai este foarte mic și are acces direct la autostradă

Bucureștiul și zona limitrofă, de exemplu, au ajuns la un nivel mai mult decât dublu față de media țării, cu 164% din puterea de cumpărare din UE. Regiunea București-Ilfov se clasează, astfel, printre cele mai bogate regiuni ale Europei, alături de Île-de-France sau zone din Germania, Belgia ori Olanda, în timp ce restul țării noastre se află la coada clasamentului. Moldova, adică regiunea Nord-Est, are o putere de cumpărare de patru ori mai mică decât cea din București-Ilfov, conform aceleiași clasificări Eurostat pe baza PPS, potrivit Panorama.

Dar la București se trăiește mai bine ca la Budapesta și Varșovia. De ce nu mai avem motive să emigrăm? Ungaria se luptă să aibă un oraș cu adevărat mare, a declarat Gergely Karácsony, primarul de opoziţie al Budapestei.

Capitala Ungariei produce 37% din PIB-ul ţării. Karácsony a spus că nu este unul dintre cei care măsoară creșterea economică în funcție de PIB, dar, dacă trebuie întocmit un bilanț, doar Slovenia și Cehia se dezvoltă mai lent decât Ungaria. „Și Polonia, și Ţările Baltice au trecut deja pe lângă noi”, a spus edilul capitalei maghiare.

Gergely Karácsony a făcut referire la cea mai recentă cercetare Eurostat, conform căreia, pe baza veniturilor raportate la paritatea puterii de cumpărare, Ungaria ocupă ultimul loc în UE, iar România se descurcă deja mai bine.

Anume, situaţia PIB pe capul de locuitor arată astfel: Praga – 207%; Bucureşti – 177%; Varșovia – 162%; Budapesta – 158%; Bratislava – 146%, unde statele UE27 reprezintă 100%, potirvit presei de la Budapesta.

La urma urmei, soldul migrației interne din Ungaria, în ultimii 32 de ani, reflectă că există o migrație foarte puternică din estul țării, către vestul țării. Cealaltă tendință este mutarea din conurbaţie și aglomerație într-o zonă mai aerisită.

Sergio, turistul american care s-a îndrăgostit de România: „Nu vreau să mă întorc acasă”. Revine în țara noastră cu plăcere de peste 15 ani

Regiunea București-Ilfov figura în topul regiunilor europene NUTS 2 ca PIB/locuitor calculat în 2022 la paritatea puterilor de cumpărare standard, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. Precizăm că este vorba despre date semidefinitive (PIB-ul este revizuit sistematic și rămâne „bătut în cuie” la doi ani după anul calendaristic la care se referă iar valorile prezentate au fost ajustate în funcție de nivelul prețurilor din fiecare țară).

Notă metodologică: NUTS 2 este clasificarea de bază la nivelul UE pentru politicile regionale (abrevierea vine din lb. engleză – Nomenclature of territorial units for statistics și reprezintă un standard european implementat în 2003). De la 1.01.2021 există 92 NUTS 1 (regiuni socio-economice majore, 4 în cazul României), 242 NUTS 2 (8 la noi) și 1.166 NUTS 3 (diviziuni administrative mai mici pentru diagnoză specifică, cele 41 de județe și Bucureștiul în cazul României).

Pentru simplificare, am prezentat clasamentul după orașele cunoscute publicului larg și nu după denumirea regională, inclusă în anumite cazuri în paranteză. Menționăm că datele pentru cele mai cele bogate trei regiuni în funcție de PIB/locuitor sunt disproporționat de ridicate din motive speciale.

În cazul Luxemburgului, aflat între Franța, Germania și Belgia, rezultatul economic este obținut în foarte mare măsură de cetățeni din țările vecine dar se raportează doar la populația rezidentă iar PIB-ul celor două regiuni irlandeze este majorat artificial prin raportarea performanțelor unor multinaționale bazate aici pentru avantaje fiscale sau mutate după Brexit din motive de oportunitate.

Una peste alta, nu e puțin lucru ca Bucureștiul să apară după Hamburg sau Copenhaga și peste Munchen, Amsterdam sau Paris. Totodată, destul de departe de capitale mai cunoscute pe plan internațional, precum Viena (142%), Berlin (122%), Madrid (117%), Roma (110%), Lisabona (102%) sau Atena (90%) și cu mult mai bine decât principalul oraș al colegilor de val de aderare, Sofia (97%).

Restul României figurează între 46% (atenție, scădere de la 48% în 2020) pentru regiunea Nord-Est (județele Iași, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău) și 78% în cazul regiunii Vest (Timișoara, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara). Adică undeva între un sfert din nivelul de trai „capitalist” în primul caz și doar 44% în cel de al doilea. Pentru conformitate, precizăm și valorile consemnate de regiunile Sud-Vest Oltenia (57%), Sud-Est (60%), Nord-Vest (70%) și Centru (71%).

Şi Cluj se află în top 10 în Europa

Cluj-Napoca figurează în topul orașelor în care locuitorii trăiesc cel mai bine. Potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană, orașul a înregistrat o creștere însemnată în privința calității vieții.

Siguranța, transportul în comun și oportunitatea de a-și găsi ușor o slujbă bună îi fac pe oameni să fie mulțumiți de orașul în care trăiesc.

Alături de orașul din Transilvania, localități din Elveția, Danemarca, Olanda, Polonia, Germania și Portugalia ocupă locuri fruntașe.

83 de orașe din Uniunea Europeană au fost analizate în Raportul pentru Calitatea Vieții. Din România apar București, Cluj-Napoca și Piatra Neamț. Însă doar clujenii se declară mulțumiți de localitatea în care trăiesc.

Un vlogger din New York a rămas fără cuvinte când a ajuns în Timișoara: „Lasă scaunele și mesele afară și nu le fură nimeni. Americani, cred că e timpul să vizităm România”

Ca dovada că orașul lor ocupă locul 9 în top 10 alături de Zurich, Copenhaga, Stockholm și Geneva. În privință nivelului de trai Clujul a înregistrat o creștere însemnată, prin comparație cu anul 2019. A fost întrecut doar de două orașe din Polonia.

Indicele costului de trai a urcat în majoritatea orașelor din lume, iar România nu face excepție. De notat că viața a ajuns mai scumpă în Cluj Napoca decât în București, în vreme ce Timișoara este cel mai ieftin mare oraș din țară. Citiți în continuare cum arată situația din România comparativ cu alte mari țări din lume.

Hamilton, capitala Insulelor Bermude, a fost cel mai scump oraș din lume în 2023, potrivit datelor furnizate de platforma Numbeo, care ia în calcul 370 de orașe. În cazul Hamilton, indicele costului de trai este de 137,4.

Coeficientul pentru indicele costului de trai este calculat având ca referință New York (SUA). Acest lucru înseamnă că pentru orașul New York indice ar trebui să fie 100. Dacă de exemplu un oraș/țară are un indice de 120, înseamnă că în acel oraș/țară costul de trai este cu 20% mai mare decât în New York. Dacă indice este 80, atunci costul traiului este cu 20% mai mic decât în New York.

Așa cum era de așteptat, Elveția este de departe țara cu cele mai scumpe orașe din Europa, Basel fiind capul de listă, cu un indice de 120,2. De notat totuși faptul că deși sunt scumpe, în orașele din Elveția există în general și cea mai mare putere de cumpărare din lume. În Basel, de exemplu, indicele puterii de cumpărare al populației este de 133,5, adică mai mult decât dublu față de București.

Majoritatea metropolelor vest-europene au un cost de trai mai mare decât cele din România, țara noastră fiind comparabilă din acest punct de vedere cu state precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia.

Puterea de cumpărare este un alt indicator important care arată nivelul de trai dintr-o localitate. Din acest punct de vedere, Bucureștiul este peste Cluj Napoca (58 vs. 56,9), fapt ce arată că prețurile din Cluj sunt peste cele din București, însă veniturile populației sunt mai mici.

Cea mai mare putere de cumpărare din lume o au locuitorii mai multor orașe americane, printre care cei din Seattle (156,2), Boise (153,9) și Houston (139,4). Din acest punct de vedere, Bucureștiul (58) este surprinzător de apropiat de Roma (61,4) și chiar peste Budapesta (54,2).

Cea mai mare diferență între orașele din România și cele din occident se înregistrează în ceea ce privește chiriile. Astfel, în București, indicele chiriilor este de 13,2, comparativ cu 100 în New York, 71,6 în Londra, 55,9 în Dubai, 32,6 în Barcelona și 27,4 în Viena. Mai exact, chiria pentru o garsonieră în București este estimată la o medie de aproximativ 300 de euro, în vreme ce în New York chiria pentru o garsonieră are un preț mediu estimat la 2.600 dolari.

Marcel Ciolacu vrea să scutească de taxe timp de 10 ani românii care se întorc în țară și aduc bani

Premierul Marcel Ciolacu a propus sâmbătă măsuri care sunt menite să îi stimuleze să se întoarcă în ţară pe românii plecaţi peste hotare, inclusiv scutirea de anumite impozite pentru o perioadă de zece ani.

Marcel Ciolacu despre românii din diaspora: „Cea mai mare lovitură ar fi plecarea fiului meu”

“A abandona românii din diaspora înseamnă a abandona de fapt România. Fiecare dintre noi avem o rudă sau un prieten în diaspora, oameni care contribuie an de an la bugetul României, prin miliardele de euro pe care le trimit acasă. Este timpul să facem mai mult pentru ei! Vă propun să ne gândim serios la modelul ţărilor cu o diasporă numeroasă care au luat deja măsuri pentru a-şi aduce înapoi cetăţenii. Vă dau un exemplu: fiecare cetăţean, stabilit legal în străinătate, care se întoarce în ţară, să aibă 10 ani scutiri de impozite pentru banii pe care îi aduce înapoi în ţară. La fel, orice sumă adusă din afară – investiţii, chirii, dividende, orice – să fie scutită de impozit timp de 10 ani. Este un punct de la care putem pleca”, a precizat el, în cadrul Congresului PSD.

El a mai explicat că, neexistând infrastructură, românii au plecat. „Cea mai mare migrație din România e din Moldova. Acolo efectul a fost distrugător. Dar nu-i suficient, avem A8, A8 e legătura între Iași și Tg. Mureș. Din partea mea, economic, cel mai important e A13, Bacău-Brașov. În momentul acela, legi Moldova de centrul țării, automat vor veni investițiile. Anul acesta cred că se vor da în circulație peste 130 de km. Noi vorbim de A7 până la Pașcani, deja a depus Grindeanu să mergem să legăm Suceava, normal că crește turismul. Mănăstirile din Neamț, Suceava. Nu mai facem opt ore, acum e și aglomerat rău că sunt și utilajele care lucrează la construirea autostrăzii. Va fi o descătușare. Ca valoare are 4 mld. Din ei, 2 trebuie să pun eu de la bugetul de stat – aici e deficitul. Ieri aveam 80 mld. investiții. Am vorbit cu comisarii de resort și le-am explicat – condamnați România dacă nu-mi dați pe 7 ani să nu avem investiții în 2025-2026. Deci, autostrada Moldovei – 130 de kilometri anul ăsta și restul anul viitor, sunt termene până în 2025. În cele mai multe loturi sunt câștigate de constructori români și o să vedeți că foarte mulți dintre muncitori s-au întors înapoi în țară pentru că ei câștigă mai bine la această companie românească, a lui Umbrărescu”, a mai spus premierul.

România începe să fie „o ţară ca afară”

Un alt semn al întoarcerii românilor acasă este creșterea numărului de relocări, confirmată de firmele de curierat, care au raportat o creștere a comenzilor pentru transporturi mari, cum ar fi mobilă.

„În acest an am avut cea mai mare creștere, undeva la 15-20 de relocări pe lună. În ultima lună am avut minim 10 relocări din Germania sau Austria către România”, a declarat Mihai Nistorescu, reprezentantul unei firme de transport, pentru Știrile ProTV.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a înregistrat o creștere a populației cu aproape 10.000 de persoane în 2023, fenomenul de imigrare fiind principalul motiv. Deși unii români continuă să plece, soldul migrației internaționale a fost pozitiv, cu un excedent de peste 82.000 de persoane care s-au întors acasă.

Potrivit Eurostat, consumul mediu pe cap de locuitor în România a atins 89% din media europeană, depășind țări precum Spania, Portugalia, Grecia și Turcia. România a înregistrat a doua cea mai mare creștere din Europa la acest capitol, cu un avans de 4% față de 2022, fiind devansată doar de Turcia, care a înregistrat o creștere de 6%.

Urmarește RomaniaTV.net și pe