Orban a izolat Ungaria de SUA şi FMI

Multe din noile legi au „valoare constituţională” şi nu vor putea fi modificate de Parlament decât în cazul unei majorităţi de două treimi. Dar este puţin probabil ca o asemenea majoritate să fie întrunită de un guvern al opoziţiei, spre deosebire de partidul Fidesz, aflat la guvernare în prezent.

Pe lângă reforma Băncii Centrale, a presei, a justiţiei, a legii electorale, o nouă lege de „stabilitate financiară” va avea nevoie de o majoritate de două treimi din Parlament pentru a modifica taxa unică de impozitare a venitului (16 la sută). Preşedintele Băncii Centrale, Andras Simor, este ultimul care se mai opune, dar nu se ştie pentru cât timp, în pofida susţinerii Băncii Centrale Europene (BCE).

Guy Verhofstadt, fostul premier belgian şi preşedintele Liberalilor în Parlamentul European, consideră noua Constituţie ca fiind „calul troian al unui sistem politic autoritarist, bazat pe o perpetuare a puterii unui singur partid”. Această teorie se sprijină pe dovada faptului că apropiaţi ai lui Viktor Orban au fost numiţi în funcţii oficiale ale aparatelor statului.

Alte articole

Trăiască Schengen! Românii merg în Bulgaria să cumpere mai ieftin benzină și țigări, ungurii vin la noi pentru mâncare și detergenți

Efectul Schengen pe piața imobiliară. Românii, tot mai interesați de case din Ungaria aflate în localități de la graniță

Dacă în sectorul cultural, Fidesz nu a ezitat să promoveze personalităţi de extremă dreaptă, în ceea ce priveşte presa publică, implicarea se traduce prin concedieri masive sau scoaterea în „pre-pensionare” a jurnaliştilor care nu au fost „docili”, în pofida grevei foamei a unora dintre angajaţi ai presei, de asemenea concediaţi. În plus Klubradio, singurul post radio al opoziţiei, şi-a pierdut frecvenţa, scrie AFP, citată de Mediafax.

Politica economică „neortodoxă” a lui Viktor Orban (impozite aplicate băncilor, grupurilor energetice şi de telecomunicaţii, naţionalizarea unor case de pensii private) a dus la o depreciere a monedei naţionale, forintul, cu peste 20 la sută raportat la moneda euro în ultimele trei luni.

Pe 29 decembrie, obligaţiunile de stat nu au avut cumpărători decât la o cotă a dobânzii de nouă la sută, în condiţiile în care analiştii financiari considerau că o dobândă de şapte la sută este insuportabilă.

În pofida criticilor, ultima venind din partea secretarului de Stat american Hillary Clinton, Viktor Orban a părut că ignoră consecinţele asupra tării sale şi asupra poporului ungar. El a declarat vineri, într-o notă ambiguă: „Nimeni nu poate interveni în procesul legislativ ungar”.

Parlamentul va adopta vineri reforma Băncii Centrale, în pofida indicaţiilor Comisiei Europene, noua lege a religiilor, care reduce de la 300 la 14 numărul de comunităţi religioase ce vor beneficia de subvenţii publice, o lege care reduce numărul şedinţelor Parlamentului la minim şi legea privind „crimele comunismului”, care vizează retroactiv pe liderii Partidului Socialist (fost comunist), ei fiind cei care denunţă „instalarea unei dictaturi”.

Reforma Băncii Centrale va retrage dreptul preşedintelui să îşi aleagă cei doi adjuncţi, acest drept revenind şefului Guvernului. Consiliul Monetar al Băncii Centrale va avea nouă membri în loc de şapte, cei doi suplimentari, precum şi alţi patru, fiind numiţi de Parlament, mai exact de Fidesz.

Ungaria a fost pusă sub presiune pe pieţele financiare de degradarea în categoria „speculativă” a datoriei pe termen lung de către două agenţii de evaluare financiară americane, Moody’s şi Standard & Poor’s, trebuind astfel să ceară ajutorul UE şi FMI, deşi relaţia dintre Viktor Orban şi FMI era tensionată.

Salvată de la faliment în timpul crizei din 2008-2009, graţie unui împrumut de 20 de miliarde de euro venit din partea FMI, UE şi Banca Mondială, Ungaria are acum nevoie de un credit de 15 până la 20 de miliarde de euro.

Negocierile privind acest împrumut sunt în impas, UE şi FMI suspendându-le din cauza reformei Băncii Centrale, o reformă ce riscă să reducă independenţa acestei instituţii.