Ludovic Orban, despre achitarea lui Blaga: Mă bucur pentru colegul meu şi îi doresc ca acest verdict să fie definitiv

”Domnul Blaga, în momentul în care a început urmărirea penală împotriva sa, ca şi în cazul meu, şi-a dat demisia din funcţia de copreşedinte şi nu a mai candidat la alegerile parlamentare. Mă bucur pentru colegul meu, mă bucur că instanţa a văzut că este nevinovat. Vasile Blaga, practic, nu a părăsit niciodată PNL, a făcut doar un pas înapoi atunci când asupra lui au apărut semnele de întrebare născute din procedura penală în care a fost implicat şi îi doresc ca acest verdict să fie definitiv”, a declarat Ludovic Orban.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, luni, achitarea fostului ministru Vasile Blaga, acuzat de trafic de influenţă după ce ar fi primit prin interpuşi 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, în dosarul finanţării ilegale a campaniei electorale a PDL. Decizia instanţei nu este definitivă.

De asemenea, magistraţii au decis ridicarea sechestrului asigurător dispus în cursul urmăririi penale în cazul fostului ministru, asupra unor bunuri şi bani până la concurenţa sumei de 700.000 de euro.

„Achită pe inculpatul Blaga Vasile sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă. Ridică sechestrul asigurător dispus în cursul urmăririi penale”, este decizia luată luni de Tribunalul Bucureşti.

Alte articole

Crin Antonescu: Suntem la un moment de răscruce. Eu am în spate o coaliţie majoritară, pe care mă pot baza. Nu basme, nu promisiuni deşarte

Ce va face Ilie Bolojan după expirarea mandatului de preşedinte interimar al României. „Pentru mine este important”

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel.

La ultimul termen al procesului, din 20 octombrie, au fost audiaţi, în calitate de martori, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, şi fostul ministru Adriean Videanu, foşi lideri ai PDL. În sala de judecată s-a aflat şi Vasile Blaga, care a susţinut din nou că este nevinovat şi că nu există probe care să îl incrimineze.

Emil Boc le-a spus magistraţilor Tribunalului Bucureşti că donaţiile la PDL se făceau la sediul partidului, la casierie şi că niciodată nu i s-a condiţionat cuiva numirea într-o funcţie de plata unei sume de bani şi le-a relatat magistraţilor care era procedura de numire în funcţii, inclusiv pentru miniştri.

„Organizaţiile judeţene puteau face recomandări pentru miniştri, secretari de stat şi alte funcţii, însă PDL filtra aceste propuneri prin comisiile de specialitate în funcţie de profesionalism. Pentru propunerile în funcţiile de conducere în companiile naţionale, ultimul cuvânt îl aveau miniştrii de resort, care puteau să accepte sau să refuze. Au fost situaţii când au fost mai multe propuneri, dar şi nemulţumiri din partea unora sau altora pentru o funcţie, însă ele au fost lăsate la decizia comisiilor de specialitate din partid şi a miniştrilor. Nu exista ca cineva să vină şi să spună: nu mă interesează ce vreţi voi, eu vreau să fie numit X”, a afirmat fostul premier Emil Boc.

El a mai spus, răspunzând unei întrebări a judecătorului, că atunci când a ajuns la PDL exista o regulă – donaţiile se făceau exclusiv la casieria partidului din sediul aflat pe Aleea Modrogan nr 1 şi erau eliberate chitanţe, menţionate în rapoartele finale ale partidului pentru controalele Curţii de Conturi.

Întrebat de judecător despre declaraţiile lui Gheorghe Ştefan, potrivit cărora în PDL ajungeau bani de la firmele care câştigau contracte cu companiile naţionale şi că el a predat personal bani la partid, Boc a spus că nu are cunoştinţă despre aşa ceva şi că fostul primar din Piatra Neamţ avea propuneri pentru mai multe funcţii, dar nu întotdeauna erau acceptate de partid.

„Nu am cunoştinţă de astfel de sume de bani. Gheorghe Ştefan era un om care a avut performanţă politică, dar nu îmi face plăcere să spun mai multe lucruri. Organizaţia PDL din Neamţ era în primele cinci organizaţii ca performanţă în alegeri, iar el era membru în BPN şi vicepreşedinte al PDL. Era preocupat şi de alte activităţi colaterale politicii, de fotbal, de exemplu. El avea propuneri pentru mai multe funcţii, dar nu întotdeauna acceptate de partid”, a afirmat Boc la Tribunalul Bucureşti.

La rândul lui, Adriean Videanu a afirmat că în partid exista „o structură instituţională foarte bine pusă la punct”, explicând şi modul în care se făceau numirile în funcţiile de conducere de la companiile de stat – filialele partidului care aveau cele mai bune rezultate în alegeri erau recompensate prin dreptul de a propune oamenii pentru aceste posturi.

La termenul din 6 octombrie, a fost audiată la Tribunalul Bucureşti şi Elena Udrea. Ea le-a spus magistraţilor că, „de regulă”, îl ruga pe fostul ei soţ, Dorin Cocoş, să contribuie cu bani pentru PDL şi că au existat cazuri în care anumite persoane sponsorizau prin intermediari mai multe partide în acelaşi timp. Fostul ministru a mai arătat că numirile în funcţiile de conducere ale companiilor de stat se făceau la propunerile unor membri de partid.

În dosarul finanţării ilegale a PDL, în 28 noiembrie 2016, procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată pe fostul copreşedinte al PNL Vasile Blaga, pe care îl acuză de trafic de influenţă, pentru că, în perioada 2011-2012, când era secretar general al PDL şi senator, ar fi primit în patru rânduri, printr-un interpus, 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan.

Procurorii DNA Ploieşti au arătat, în rechizitoriu, că banii ajunşi la PDL în urma înţelegerilor între Blaga, Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă erau scoşi prin intermediul unor firme de tip „fantomă” ai căror administratori, martori în dosar, primeau comisioane cu valori cuprinse între 200 şi 1.500 de lei.

Anchetatorii DNA au identificat în acest dosar mai multe firme „fantomă” folosite pentru a scoate banii proveniţi din contractul dintre o companie naţională din domeniul energiei şi Romsys, astfel încât sumele, a căror valoare totală se ridică la 10 milioane de lei, să ajungă la PDL.

Potrivit anchetatorilor, una dintre companiile care au încheiat astfel de contracte a fost Transelectrica, al cărui director a fost numit prin ordin al ministrului Economiei de la acea vreme Adriean Videanu. Fostul primar din Piatra Neamţ este cel care a pus la punct întregul mecanism prin care peste două milioane de euro au ajuns la partid, tot el fiind şi cel care s-a ocupat de găsirea firmelor care să subcontracteze pe hârtie serviciile prevăzute în acele contracte şi care să scoate din bănci banii.

În 20 aprilie, fostul vicepreşedinte al PDL Gheorghe Ştefan a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare, după ce a recunoscut că a făcut trafic de influenţă şi şi-a folosit funcţia pentru a obţine ilegal bani pentru partid.

Instanţa a mai dispus ca de la Gheorghe Ştefan să fie confiscată suma de 1.650.000 de euro şi a menţinut sechestrul pus de anchetatori pe imobile ale lui Ştefan, până la concurenţa sumei de 2.350.000 de euro.

În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut că, în perioada 2009 – 2012, Gheorghe Ştefan, în calitate de vicepreşedinte al PDL, în scopul obţinerii de sume de bani atât pentru sine, cât şi pentru partid, ”şi-a folosit în mod direct influenţa deţinută în mediul politic şi a determinat persoanele cu putere de decizie din ministerele de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană”.

În aceeaşi perioadă, Gheorghe Ştefan ”i-a condiţionat persoanei numite prin influenţa sa că va fi menţinută în funcţia de conducere la compania naţională din energie dacă vor fi atribuite societăţii reprezentate de un om de afaceri din anturajul său o serie de contracte de achiziţii servicii şi produse IT”, potrivit DNA.

În paralel, Gheorghe Ştefan i-a promis omului de afaceri că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma sa să câştige licitaţiile publice organizate, iar în schimb a pretins şi a primit între 10 şi 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine şi pentru partidul din care făcea parte suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la Vasile Blaga, care cunoştea dinainte mecanismul descris anterior şi cu care a fost de acord, susţin procurorii.