Orban: Dosarul 10 august trebuie finalizat şi trimis în judecată, nu trebuie să aibă soarta Dosarului Mineriadei şi al Revoluţiei

„La aproape 1 an de la mitingul Diasporei din 10 august, românii nu au aflat cine sunt cei responsabili pentru reprimarea protestului paşnic şi gazarea unor cetăţeni nevinovaţi. Declinarea Dosarului 10 august de către Parchetul General şi transmiterea sa către DIICOT riscă să ne aducă în situaţia în care acest dosar va avea soarta Dosarului Mineriadei şi al Revoluţiei. Este îngrijorător faptul că, până în acest moment, nu a fost finalizat rechizitoriul şi nu există niciun responsabil politic pentru gazarea a sute de români care au manifestat paşnic. Mai mult, coordonatori ai jandarmilor direct implicaţi în protestul de pe 10 august fie au fost menţinuţi în aceleaşi poziţii de răspundere, fie au fost promovaţi”, a transmis, marţi, printr-un comunicat de prsă, Ludovic Orban, preşedintele PNL. 

Potrivit acestuia, ”întregul parcurs al Dosarului 10 august indică faptul că avem de-a face cu o muşamalizare a faptelor şi că aflarea adevărului este tergiversată”.

”Dosarul privind protestul Diasporei trebuie finalizat şi trimis în judecată pentru că românii trebuie să afle adevărul şi vinovaţii trebuie trimişi în faţa instanţelor de judecată. Reamintesc faptul că, sub atenta supraveghere a lui Liviu Dragnea, atât ministrul de Interne, Carmen Dan, premierul Viorica Dăncilă, precum şi cei implicaţi direct în reprimarea protestului de pe 10 august s-au încurcat în declaraţii contradictorii şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a împiedica aflarea adevărului. (… )Pentru PNL, dreptul de liberă exprimare este sfânt, iar reprimarea cu brutalitate a unei manifestaţii paşnice şi încălcarea gravă a legii de către forţele de ordine nu trebuie să scape nepedepsite”, a mai transmis Orban.

Acesta susţine că ”la 10 august a existat un ordin politic executat orbeşte de conducătorii Jandarmeriei şi care a făcut ca sute de cetăţeni nevinovaţi să fie supuşi unui tratament agresiv”.

Alte articole

Răsturnare de situație în cazul fraților Tate. Curtea de Apel București retrimite dosarul la DIICOT

Percheziții de amploare în toată țara. 200 de persoane vor fi audiate

Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au declinat către DIICOT competenţa soluţionării dosarului privind violenţele de la mitingul din 10 august 2018, de la Bucureşti, a anunţat Parchetul General.

Competenţa DIICOT vine din unele dispoziţii ale Codului penal care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Parchetul General a anunţat, în 21 septembrie 2018, că şeful Jandarmeriei Române, Cătălin Sindile, adjunctul acestuia, Sebastian Cucoş şi Mihai Chirică, secretar de stat în Ministerul de Interne, sunt urmăriţi penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, în timp ce maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals în dosarul violenţelor de la mitingul din 10 august din Piaţa Victoriei.

Maiorul Laurenţiu Cazan este acuzat că a creat ”aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a ordonat intervenţia în forţă pentru evacuarea participanţilor la protest”, a dat ordinul de intervenţie cu încălcarea mai multor acte normative şi o ordonat folosirea mijloacelor din dotare pentru evacuarea protestatarilor, ”cu consecinţa exercitării de către militarii din subordine a unor acte de violenţă nejustificate”.

Comisarul şef de poliţie Mihai Chirică este acuzat că a făcut presiuni asupra prefectului Capitalei pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, în timp ce Sebastian Cucoş şi Ionuţ Sindile ”au participat nelegal la conducerea operaţiunilor” şi au ajutat la punerea în aplicare a unui ordin ilegal de evacuare a protestatarilor.

Tot în septembrie, Parchetul General anunţa că la Secţia Parchetelor Militare au fost depuse 770 de plângeri penale de către persoane care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor.

De asemenea, Parchetul General a anunţat, în 4 februarie, care este stadiul dosarului deschis după protestul din 10 august, precizând că au fost audiaţi aproximativ 1.180 de martori, fiind 560 de persoane vătămate. În plus, s-au desecretizat o parte dintre documentele care ar putea clarifica situaţia şi este în curs de efectuare expertiza fizico-chimică asupra substanţelor cu efect iritant lacrimogen folosite de către jandarmi.

La începutul lunii mai, urmărirea penală in rem în dosarul violenţelor din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei, a fost extinsă la complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, precizaă Parchetul General, subliniind că s-a ajuns la exercitarea unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor,

„Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018 din data de 23.04.2019, în temeiul art. 311 alin. 1 din Codul de procedură penală, extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea următoarelor infracţiuni: complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 din Codul penal,  şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. cu ref. la art. 52 alin. 3 C.pen. rap. la art. 296 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen”, anunţa Parchetul ICCJ.

Conform instituţiei, s-a constatat că „mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest”.

În 2 mai, suspecţilor li s-a adus la cunoştinţă actul procesual constând în extinderea urmăririi penale in rem, în conformitate cu prevederile art. 311 din Codul de procedură penală.