„Am declarat de principiu că, da, putem susţine un Guvern, dar nu necondiţionat. Vom avea unele condiţii, unele dintre ele le-am şi menţionat în public, fără ordonanţe de urgenţă pe Justiţie, ca să respectăm, cred că inclusiv pentru PNL este valabil acest lucru, rezultatul referendumului, chiar dacă noi am votat împotrivă. Mi se pare normal să respectăm rezultatul referendumului. Dorim menţinerea cotei unice de impozitare, vrem să ştim exact care sunt politicile mari de infrastructură pe care urmează să se concentreze efortul bugetar al viitorului Guvern şi nu numai efortul bugetar, dar şi de organizare şi urmărire a lucrărilor şi probabil că vor mai fi şi altele”, a afirmat Tăriceanu, la Senat.
„În ce priveşte Secţia specială de investigare a magistraţilor am precizat foarte clar că nu văd de ce creează acum un deranj, atâta vreme cât aceasta funcţionează cu aceleaşi atribuţii când era în subordinea DNA, iar acum când este sub autoritatea CSM, care este garantul independenţei Justiţiei, cred că sunt mai multe şanse ca secţia să-şi facă datoria şi să nu se procedeze cum s-a procedat în trecut când peste 2.000 de magistraţi aveau dosare la DNA, care erau folosite bineînţeles pentru şantajul acestora”, a mai declarat liderul ALDE.
Tăriceanu a reafirmat că ALDE nu va intra la guvernare. „Am discutat cu colegii mei, eforturile noastre vor fi orientate mai degrabă către reconstrucţia internă şi către accentuarea profilului ideologic al ALDE ca partid liberal”, a mai spus liderul ALDE.
Ludovic Orban, premierul desemnat de preşedintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, are la dispoziţie 10 zile să-şi întocmească echipa de miniştri şi programul de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru vot. Posturile în guvern nu sunt bătute în cuie: tot ce se ştie până acum este că Orban vrea un guvern cu mai puţine ministere (15-16) şi că pentru fiecare portofoliu sunt luate în calcul mai multe nume.