Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor a votat cu 11 de voturi „pentru” şi 7 abţineri (PNL) ordonanţa de urgenţă nr 4/2016 prin care se modifică semnificativ modul în care sunt analizate tezele de doctorat suspectate de plagiat, fără a aduce clarificările cerute de preşedintele Klaus Iohannis.
Membrii Comisiei au adus un singur amendament care vizează doctoratele care sunt acum în lucru la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU): „Pentru tezele de doctorat aflate în analiză la CNATDCU şi tezele de doctorat care au fost susţinute, dar nu au fost validate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, procedura se va finaliza în conformitate cu legislaţia în vigoare la data susţinerii respectivelor teze de doctorat”.
Practic, tezele suspectate ca fiind plagiate ar fi analizate după normele etice care au fost în vigoare la momentul realizării şi susţinerii tezei, nu după normele etice stricte de acum.
Preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, care a semnalat în repetate rânduri cazurile de plagiat ale foştilor demnitari Victor Ponta şi Gabriel Oprea, Marian Popescu spune că prin această OUG Camera Deputaţilor continuă acţiunea de securizare a doctoratelor obţinute în mod fraudulos. De asemenea, Popescu mai spune că, prin introducerea noului amendament, se doreşte evitarea pronunţării cuvântului „furt”, transmite Mediafax.
„Comisia pentru învăţământ de la Camera deputaţilor continuă, de fapt, acţiunea de securizare a doctoratelor obţinute fraudulos. Înţeleg că unele dintre măsurile dlui Curaj au avut drept scop temporizarea adoptării unor măsuri care să întărească etica şi integritatea academică, fapt care se reflectă şi în decizia de azi a Comisiei de a propune introducerea unei prevederi aparent în regulă în actul normativ întors de Preşedinte la Cameră prin care tezele de doctorat nevalidate în acest moment dar şi cele aflate în analiza CNATDCU să fie examinate pe baza legislaţiei în vigoare la data susţineriii acelor teze. Ideea e că plagiatul, de pildă, nu ar fi tocmai bine legiferat în trecutul recent, în anii 2000, de pildă. Subterfugiul e că se doreşte evitarea pronunţării cuvântului furt, sancţionat de regulamentele academice, dar şi de Legea dreptului de autor validă din 1956 încoace. A fura textul cuiva şi a-l folosi ca fiind al tău e acelaşi lucru cu a fura banii cuiva şi a te folosi de ei. Până şi un copil care ştie să citească îşi dă seama că acelaşi text din anul X, al unui autor, e preluat şi folosit fără semnele citării în anul Y de către alt autor. Pentru că ele sunt identice sau uşor modificate. Identitatea textului luat şi folosit ilicit e cazul cel mai simplu de plagiat. Nu…similitudinea între două texte. Legea ar trebui să întărească transparenţa universitară nu să fie creativă în protejarea unor erori sau imposturi”, a declarat preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti.
În rest, textul rămâne nemodificat, deşi OUG-ul a fost retrimisă la analiză tocmai datorită prevederilor controversate. Spre exemplu, una dintre modificări spune că deţinătorul unui titlu de doctor poate cere retragerea acestuia, Ministerului Educaţiei. „Titularul unui titlu ştiinţific de doctor poate solicita, după caz, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice ori IOSUD care i-a acordat titlul de doctor renunţarea la titlul în cauză. În astfel de cazuri, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice ori IOSUD emite actul prin care ia act de renunţare la titlu, în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării”, se arată în OUG. Este vorba de celebra prevedere care a alcătuit ideea unei ordonanţe de urgenţă apărută în 2014 (OUG 94/2014), după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, prin care ar fi putut cere retragerea tilului de doctor, însă acea ordonanţă nu şi-a finalizat parcursul în Parlament şi nu are prevederi metodologice.
O altă prevedere controversată spune că în cazul în care se găsesc nereguli într-o teză de doctorat, una dintre sancţiuni ar putea fi corectarea acestor nereguli. „Sancţiunile care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, inclusiv pentru diploma de doctorat şi atestatul de abilitare acordate prin ordin al ministrului, sunt (…) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită”.
O altă prevedere spune că: „În cazul atribuirii calificativului , comisia de doctorat precizează elementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi solicită o nouă susţinere publică. A doua susţinere a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat, ca în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la a doua susţinere publică se obţine calificativul , comisia de doctorat propune Senatului universitar neacordarea titlului de doctor şi exmatricularea studentului – doctorand”. Practic este vorba de o a doua şansă oferită celor mai slabe doctorate în faza finală, care în mod normal ar fi fost respinse.
O altă prevedere scoate CNATDCU din evaluarea şcolilor doctorale şi pune, în schimb, Consiliul Naţional al Rectorilor. „Metodologia de evaluare în vederea acreditării, care cuprinde şi standardele de performanţă, se stabileşte de către Consiliul ARACIS, cu avizul Consiliului Naţional al Rectorilor, şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice”, potrivit OUG.
De asemenea, mai apare la Instituţiile organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), comisia de etică a şcolii doctorale, în loc de comisia de etică a universităţii care ar fi verificat în mod normal calitatea tezelor de doctorat. „La nivelul fiecărei IOSUD, Senatul universitar aprobă constituirea unor comisii, cu rol ştiinţific, care să verifice respectarea procedurilor şi a standardelor de calitate şi etică profesională pentru fiecare teză de doctorat. Comisiile prevăzute la alin. (4 1 ) analizează în ce măsură au fost respectate procedurile şi standardele de calitate şi etică profesională pentru fiecare teză de doctorat în parte şi elaborează un raport pe care îl prezintă Senatului universitar”, se arată în OUG.
Raportul Comisiei de învăţământ urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.