Ordonanţa trenuleţ a fost adoptată tacit de Senat. Măsurile dure de austeritate, validate şi de Parlament

Senatul a adoptat, tacit, luni, în plen, Ordonanţa trenuleţ aprobată de Executiv pe 30 decembrie 2024, referitoare la unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 2 martie, a fost prezentată de președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința de luni a plenului.

Potrivit ordonanței, măsurile fiscal-bugetare vizează un set de măsuri pentru ‘asigurarea stabilității economice, gestionarea responsabilă a resurselor bugetare și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice, ce vor avea ca impact reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor’.

Alte articole

„Trenuleţul” angajaţilor plătiţi din buget. Culmea austerităţii la români, angajările bat concedierile la stat

Noua „taxă pe stâlp” va aduce 1 miliard de lei la buget. Cât va fi impozitul pe construcţii speciale

‘Aceste soluții sunt aprobate în contextul în care România și-a asumat, potrivit Planului bugetar pe termen mediu și lung, o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031’, explică inițiatorul.

Senatorii Opoziției și-au exprimat nemulțumirea că Ordonanţa trenuleţ nu a fost dezbătută în Senat. Senatorul USR Violeta Alexandru consideră că lipsa dezbaterii este motivată ‘de frică’. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a atras atenția asupra abdicării de la ‘regulile parlamentarismului’, iar liderul senatorilor POT, Gheorghe Vela, a solicitat ca ordonanța să revină în comisii pentru a fi dezbătută.

VIDEO Tanczos Barna, Ordonanţa trenuleţ: Fiecare sector va fi invitat la discuții, pentru a finaliza normele privind ‘taxa pe stâlp’ până la finalul lunii martie

Elaborarea normelor privind taxa pe construcții speciale (‘taxa pe stâlp’) a început și fiecare sector va fi invitat la discuții pentru ca aceste norme să fie finalizate până la finele lunii martie, așa cum prevede Ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

‘Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea. Am început elaborarea normelor, am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit. Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale, pe transport de energie avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu. Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo, avem zone de platforme. Avem exploatare de gaze, de țiței, acolo avem alt tip de construcție specială. Agricultura – construcții speciale, silozuri, platforme și acolo. Deci, fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța’, a spus Tanczos Barna.

Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare (Ordonanţa trenuleţ), aprobată la finele anului trecut, prevede că ‘impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri’.

DOCUMENT Excepții de la Ordonanța trenuleț: Liber la anumite angajări în instituții și companii de stat

Ordonanța de urgență adoptată joi de Guvern care introduce mai multe excepții de la Ordonanţa trenuleţ a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial. Actul permite angajările în instituțiile publice care asigură servicii medicale, majorări salariale și angajări în companiile de stat listate și în cele care dețin capacități producție de interes strategic național. În plus reglementează plata muncii prestate de polițiști și militari în zilele libere și suspendă majorarea cu 25% a salariului de bază pentru personalul silvic.

Polițiștii și militarii vor fi plătiți pentru zilele libere muncite

O primă derogare de la prevederile ordonanței trenuleț (OUG 156/2024) vizează plata muncii prestate în zilele libere de către polițiști, personalul militar și salvatorii montani, după cum HotNews.ro a informat încă de joi.

Astfel, după ce mii de polițiști au protestat în București împotriva prevederilor din Ordonanța-trenuleț, Guvernul a aprobat joi o ordonanță de urgență care prevede plata muncii efectuate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare la nivelul aplicabil în noiembrie 2024.

Astfel, în anul 2025, personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare vor beneficia de drepturile financiare prevăzute de legislația în vigoare la sfârșitul anului 2024 pentru:

• Activitatea desfășurată în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale;
• Munca suplimentară prestată peste programul normal, în condiții operative sau neprevăzute, dacă nu poate fi compensată cu timp liber în termen de 90 de zile.

La stabilirea cuantumului drepturilor cuvenite personalului se are în vedere inclusiv luna februarie 2025, în integralitate.

Liber la angajări la stat în structurile medicale de urgență

Ordonanța trenuleț a impus înghețarea angajărilor la stat, de la 1 ianuarie 2025, cu anumite excepții. Guvernul a modificat acum aceste excepții.

Astfel, va fi permisă ocuparea posturilor de către medici/farmaciști/medici stomatologi rezidenți care au promovat examenul de specialitate.

În plus, se vor putea face angajări și în instituțiile care asigură servicii medicale de urgență prevăzute la art. 92 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Aici intră și instituțiile care sigură asistență publică integrată, respectiv structurile Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și/sau în structura autorităților publice locale, precum și de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) prin Direcția pentru apel unic de urgență 112.

Ordonanţa trenuleţ: Angajații din companiile de stat își vor menține indemnizațiile de hrană și alte drepturi salariale / Companiile cu pierderi pot da prime

O altă schimbare vizează companiile de stat sau la care statul este acționar majoritar.

Aceste companii pot prevedea în bugetul de venituri și cheltuieli creșterea cheltuielilor de natură salarială față de nivelul aprobat în anul 2024 sau în realizatul din ultimul buget de venituri și cheltuieli aprobat, numai ca urmare a menținerii drepturilor de natură salarială aflate în plată la data de 30 noiembrie 2024 pentru numărul de personal realizat la finele acestui an, a creșterii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2025 și a celorlalte cheltuieli de natură salarială aferente acestuia, numai pentru personalul care intră sub incidența acestor reglementări, condiționat de îndeplinirea următoarelor cerințe cumulative:

• a) să nu majoreze/indexeze sau, după caz, să nu prevadă alte mecanisme de creștere salarială în cursul anului 2025, pentru drepturile reprezentând salarii aflate în plată la data de 30 noiembrie 2024;
• b) menținerea în anul 2025 a nivelului drepturilor de hrană/indemnizațiilor de hrană/tichetelor de masă/normelor de hrană și altor drepturi de natură salarială similare aflate în plată la data de 31 decembrie 2024, acordate conform prevederilor legale;
• c) valoarea mesei calde acordate pentru salariații care își desfășoară activitatea cel puțin 50% din timpul de lucru în subteran să nu depășească suma de 35 lei net pentru fiecare zi lucrată, indiferent de salariul net lunar obținut. În cazul în care nu se poate asigura masa caldă conform condițiilor legale specifice, operatorii economici pot acorda contravaloarea în bani a acesteia sau tichete de masă în cuantum de 35 lei pentru fiecare zi lucrată;
• d) menținerea în plată a nivelului premiilor, primelor, bonusurilor, bonificațiilor și a altor drepturi de natură salarială, aflate în plată în anul 2024, acordate conform prevederilor legale, cu excepția cheltuielilor sociale prevăzute la art. 25 din Legea nr. 227/2015, în cazul operatorilor economici care au înregistrate pierderi contabile din anii precedenți și planifică pierderi în anul 2025, cu condiția reducerii pierderilor realizate la data de 31 decembrie 2024 cu cel puțin 5% față de nivelul realizat la data de 31 decembrie 2024, după caz, sau menținerea în plată a nivelului premiilor, primelor, bonusurilor, bonificațiilor și a altor drepturi de natură salarială, aflate în plată în anul 2024, acordate conform prevederilor legale în cazul operatorilor economici care nu au pierderi contabile din anii precedenți și nu planifică pierderi în anul 2025, cu excepția sumelor ce reprezintă participarea salariaților la profit și a cheltuielilor sociale prevăzute la art. 25 din Legea nr. 227/2015.
• e) să nu programeze în anul 2025 creșterea numărului de personal față de cel realizat în anul 2024.”

Unele dintre prevederile de mai sus vizează angajații Metrorex, care au protestat luna trecută nemulțumiți că Ordonanța trenuleț nu mai permite angajări, dar și că nu vor putea primi cei 1.050 de lei în plus la salariu negociați în luna decembrie.