Dintre efectele adverse asupra sănătăţii, cauzate de expunerea prelungită la frig, MS precizează că multe sunt respiratorii, precum: secreţii nazale, respiraţie dificilă, respiraţie şuirătoare şi tuse. În ceea ce priveşte efectele cardiovasculae, cele mai întâlnite sunt durerea toracică şi aritmie (palpitaţii).
Potrivit specialiştilor, circulaţia periferică este foarte afectată de temperaturile scăzute, prin modificări de culoare ale pielii degetelor şi picioarelor, durere, amorţeală, senzaţie de gâdilare. De asemenea, la nivel musculo-scheletal, afecţiunile se manifestă prin durere, rigiditate, umflare, posibilitate de mişcare limitată, furnicături, slăbiciune musculară. Potrivit MS, care citează raportul OMS, din punct de vedere dermatologic, afecţiunile sunt mâncărime, erupţie cutanată (bubiţe), piele palidă sau roşie, umflături.
Potrivit surselor citate, din cauza frigului extrem, se pot manifesta afecţiuni şi leziuni grave, precum astm bronşic, boli pulmonare obstructive cronice, infecţii, boli coronariene, infarct miocardic, accidente cerebrovasculare fenomenul Raynaud, sindromul de tunel carpian, torticolis, tenosinovita, peritendinita, urticaria la rece, degerături, psoriazis, dermatită atopică sau hipotermie.
„Mortalitatea totală în majoritatea populaţiilor este mai mare în timpul iernii decât în timpul verii. Cele mai frecvente cauze de deces sunt: boala coronariană, accidentele cerebrovasculare şi afecţiunile respiratorii, iar persoanele cele mai afectate de vremea rece sunt vârstincii, sugarii, copiii şi adolescenţii, persoanele care suferă de boli cronice sau de limitări fizice sau mentale, sau iau anumite medicamente sau sunt subnutrite. Situaţia economică şi socială a persoanelor şi a familiilor joacă, de asemenea, un rol important: Vremea rece îi afectează mai grav pe cei care sunt săraci, lipsiţi de adăpost sau marginalizaţi”, se arată în raportul publicat de MS.
Foarte afectate de vremea rece sunt şi persoanele care activează în anumite domenii, cum ar fi agricultura, pescuitul şi construcţiile, care pot suferi o expunere la frig mai mare. Potrivit medicilor, aceste persoane trebuie să poarte echipament de protecţie adecvat.
În plus, anumite decizii, precum consumul excesiv de alcool, anumite activităţi de agrement în aer liber şi folosirea de îmbrăcăminte necorespunzătoare, pot creşte riscul de a fi afectaţi de expunerea la frig.
Potrivit specialiştilor OMS, citaţi de MS, măsurile generale de pregătire pentru iarnă includ activităţi precum: „ne asigurăm că locuinţele sunt bine izolate, ferestrele şi perdelele sunt închise corespunzător şi verificăm conductele de apă pentru a preveni îngheţarea apei în interior; ne asigurăm că aparatele de încălzit sunt sigure şi potrivite pentru spaţiul în care sunt utilizate; ne vaccinăm împotriva gripei (după recomandarea medicului nostru de familie care ne poate vaccina gratuit dacă ne încadrăm în grupa la risc); pentru locuinţele care se află în zone predispuse la viscol şi la pericolul de a rămâne izolate, ne construim rezerve de alimente, apă şi medicamente; suntem pregătiţi să gestionăm situaţii ca întreruperile în furnizarea căldurii, electricităţii şi / sau altor servicii”, se arată în raportul OMS.
Totodată, pentru evitarea afecţiunilor cauzate de temperaturile extreme, trebuie avute în vedere următoarele: trebuie acordată multă atenţie sfaturilor privind sănătatea publică, previziunilor şi avertizărilor meteorologice, precum şi actualizărilor de călătorie; solicitarea de sfaturi de la medicii de familie, iar cei cu afecţiuni cronice să solicie informaţii despre riscurile specifice şi dozele adecvate de medicamente; persoanele care se expun la frig trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată pentru vremea rece şi să-şi acopere mâinile, picioarele şi capul; trebuie să consume mese calde, suficiente lichide şi este necesară evitarea băuturilor reci, a alcoolului şi a tutunului.
De asemenea, sunt recomandate exerciţii fizice, dar cu grijă deosebită atunci când antrenamentul se desfăşoară afară. Se evită totodată statul în picioare, nemişcat, pentru o perioadă lungă de timp.
„Dacă utilizaţi combustibili solizi (cum ar fi cărbunii sau lemnele) pentru gătit şi pentru încălzire, asiguraţi-vă că încăperile sunt aerisite în mod regulat.Să fiţi precauţi când folosiţi radiatoare şi pături electrice. Să fiţi atenţi la semnele de avertizare de la nivelul pielii, cauzate de expunerea la frig (instalarea amorţelii în degetele de la mâini şi picioare indică un risc crescut de leziuni din cauza frigului, iar paloarea feţii sau apărută în alte zone este un semn de vătămare şi se impune protejarea pielii împotriva răcirii în continuare)”, se mai arată în raportul privind recomandările în perioadele cu temperature extrem de scăzute.