Organizaţia pentru protecţia mediului WWF aniversează 50 de ani

„Nu putem salva tot ce ne-am dori; dar, dacă ne implicăm, cu siguranţă vom reuşi să salvăm mult mai mult decât dacă am renunţa„, spunea Sir Peter Scott, fondator WWF.

Istoria WWF a început în 1961, odată cu primele constatări asupra distrugerii habitatelor în zonele sălbatice ale planetei şi asupra ritmului de vânare a animalelor, fenomene care anunţau, deja, un declin semnificativ al sălbăticiei. Un grup de iubitori ai naturii, în frunte cu Sir Peter Scott, s-a dedicat înfiinţării unei organizaţii care urma să strângă fonduri pentru conservarea naturii şi să intervină în zonele cele mai ameninţate.

Astăzi, WWF este una dintre cele mai mari şi mai respectate organizaţii internaţionale non-guvernamentale care lucrează în scopul conservării naturii, având o reţea de peste 5 milioane de susţinători în întreaga lume şi derulând proiecte în peste 100 de ţări, pe toate continentele. În cei 50 de ani, WWF a depus eforturi pentru protejarea a peste 1 miliard de hectare de zone naturale, a salvat mai multe specii grav ameninţate cu dispariţia şi, cel mai important, a determinat milioane de oameni din întreaga lume să observe problemele de mediu cu care planeta se confruntă şi să se implice activ în rezolvarea lor.

Una dintre poveştile de succes din istoria organizaţiei este, fără îndoială, salvarea de la dispariţie a ursului panda, simbolul WWF şi, totodată, simbolul luptei pentru protejarea naturii. Un studiu realizat de WWF în 2004 a confirmat prezența a 1600 de urși panda în sălbăticie, cu 40% mai mulți decât fuseseră semnalaţi în anii `80. Acest progres se datorează, în mare parte, eforturilor susţinute ale WWF, în cooperare cu Guvernul chinez. O altă iniţiativă emblematică pentru WWF este campania Earth Hour (Ora Pământului) care, după numai 5 ediţii, a devenit cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istorie, cu peste un miliard de susţinători.

Alte articole

Anamaria Prodan, petrecere fastuoasă de ziua de naștere. Cum s-a îmbrăcat impresara la aniversarea vârstei de 52 de ani. FOTO

GALERIE FOTO Cum arată casa Monicăi Bîrlădeanu, în așteptarea oaspeților. Actrița își sărbătorește ziua de naștere într-un decor festiv

WWF în România: 5 ani în slujba celei mai bogate biodiversităţi din Uniunea Europeană

Ecoregiunea Dunăre-Carpaţi, în care este inclusă și ţara noastră, este considerată de WWF ca fiind printre cele mai importante 200 ecoregiuni din lume, cu o biodiversitate remarcabilă. WWF România a luat fiinţă în anul 2006, ca parte a Programului Dunăre-Carpaţi, tocmai pentru a contribui la conservarea zonelor naturale din Munţii Carpaţi şi din lungul Dunării.

În România, WWF a căutat soluții pentru problemele specifice țării noastre, încercând să răspundă provocărilor majore pentru conservarea naturii, confruntându-se cu lipsa unei strategii coerente pentru conservarea naturii la nivel național, în contextul dezvoltării durabile. Dezvoltarea economică haotică, cu proiecte care nu ţin cont de impactul negativ asupra mediului constituie, în continuare, o amenințare majoră și complexă în România. Un fapt concludent, în acest sens este că, deși țara noastră se află, încă, printre cele mai bogate și mai diverse din Uniunea Europeană în ce privește valorile naturale , România este și singura în care ariile naturale protejate nu beneficiază de sprijin politic și financiar real din partea Guvernului.

„Deşi putem să afirmăm că au trecut 5 ani extrem de utili pentru noi, în care am reuşit să construim o organizaţie puternică, cu proiecte importante şi am reuşit să avem un rol decisiv în rezolvarea mai multor probleme de mediu din România, nu putem încă răsufla uşuraţi. Timp de 5 ani am câştigat multe bătălii, dar suntem încă departe de a câştiga războiul. Deşi apar din ce în ce mai multe veşti bune pentru natură, în continuare domină ştirile negative. Cu siguranţă putem avea un cuvânt de spus în privinţa acestei tendinţe, dar numai dacă vom deveni şi mai puternici şi vom convinge şi mai mulţi români să ni se alăture”, a declarat Magor Csibi, Directorul WWF România.

WWF a ales să se concentreze pe acţiuni de protejare a naturii care pot produce schimbări reale şi de durată, abordând în mod integrat problemele de mediu din România. WWF îmbină proiectele model din teren cu acţiuni de lobby şi advocacy, creşterea capacităţii instituţionale, parteneriate inovatoare cu autorităţi, sectorul de afaceri și alte ONG-uri şi o gamă largă de activităţi de comunicare. Pădurile şi ariile protejate din Carpaţi, Dunărea şi, în general, apele dulci, economia verde şi componenta de conştientizare, la care s-a alăturat, recent, programul de educaţie pentru dezvoltare durabilă reprezintă direcţiile prioritare ale organizaţiei.

Pădurile şi ariile protejate din Munţii Carpaţi: o prioritate strategică pentru WWF

De aproape 10 ani, încă dinaintea înfiinţării organizaţiei din România, WWF depune eforturi pentru schimbarea practicilor din silvicultură, care să aducă beneficii pe termen lung naturii, dar şi oamenilor. Împreună cu IKEA, un partener strategic la nivel mondial, WWF a sprijinit proprietarii și administratorii de pădure din România să adopte practici responsabile de gospodărire a pădurilor. Succesul acestor acțiuni este demonstrat de faptul că 800.000 de hectare de păduri private şi de stat beneficiază de certificare recunoscută la nivel internațional, care garantează că aceste păduri sunt gestionate durabil pe criterii sociale, economice şi ecologice. Alte 1,8 milioane hectare sunt în curs de certificare.

Totodată, WWF luptă pentru protejarea celor aproximativ 250.000 de hectare de păduri virgine pe care România încă le mai are şi care se numără printre ultimele virgine din Europa. În prezent, doar 18% dintre pădurile virgine din ţara noastră sunt protejate. WWF a contribuit, în mod efectiv, la protejarea acestor păduri, salvând 1800 de hectare.

Munții noștri adăpostesc aproape jumătate din efectivele de carnivore mari din Europa (exceptând Rusia).Conservarea ursului brun a devenit, în ultimul an, una dintre prioritățile pentru WWF în România. Din ce în ce mai multe acţiuni ale organizaţiei, fie că vorbim despre proiecte în teren sau de campanii de comunicare şi strângere de fonduri, au în vedere conservarea acestei specii.

WWF pune un accent deosebit pe proiecte care sprijină managementul eficient al ariilor naturale protejate. Unul dintre proiectele importante implementate în prezent are ca scop elaborarea, împreună cu numeroși parteneri, a planului de management pentru una dintre cele mai extinse arii din rețeaua Natura 2000, aflată în Podișul Hârtibaciului.

De cele mai multe ori, WWF s-a aflat în prima linie de luptă pentru prevenirea şi stoparea acţiunilor destructive în parcuri naţionale şi naturale, aşa cum s-a întâmplat în cazul DN66A.

În anul 2003, WWF, împreună cu Fundația pentru Parteneriat și Societatea Ornitologică Română, a iniţiat Coaliţia ONG Natura 2000, care numără astăzi 52 de membri şi care a contribuit la îmbunătăţirea legii ariilor protejate. În 2010, Coaliţia a lansat prima campanie din România dedicată ariilor protejate, în urma căreia 11.000 de oameni au semnat o petiție pentru creşterea sprijinului financiar alocat acestor zone.

Coridorul Verde al Dunării Inferioare : pentru oameni şi natură

WWF a susţinut semnarea, în anul 2000, de către guvernele din România, Bulgaria, Ucraina şi Moldova, a acordului Coridorul Verde al Dunării Inferioare. Coridorul a fost desemnat pentru ca Dunărea Inferioară să rămână vie şi bogată în biodiversitate, pentru a se reface legăturile dintre fluviu şi zonele lui inundabile, reducând astfel riscurile majore de inundații în zonele locuite și aducând beneficii atât economiei locale – pescuit, turism -, cât și ecosistemelor aflate de-a lungul fluviului.

La 11 ani de la desemnarea Coridorului, 1,4 milioane de hectare din Lunca Dunării se află sub statut de protecţie, 65.000 de hectare au fost renaturate şi alte câteva zone sunt în curs de renaturare, prin proiectele WWF.

În Delta Dunării, WWF contribuie la elaborarea strategiei de turism şi promovează proiecte de reconstrucţie ecologică în parteneriat cu comunităţile locale şi cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Eforturile WWF de conservare a biodiversităţii Dunării s-au concretizat şi în conservarea a 8 ostroave ale fluviului, din judeţul Călăraşi, în care îşi găsesc refugiul zeci de specii de păsări şi alte animale rare.

Conservarea speciilor ameninţate din lungul Dunării este o prioritate pentru proiectele WWF. Cormoranul mic şi raţa roşie sunt specii ale căror populaţii s-au redus drastic în restul Europei şi care în România se regăsesc în cel mai mare număr. Proiectul Frontiere Verzi, prin care WWF, alături de partenerii săi, îşi propune să protejeze aceste două specii şi habitatele lor, în 11 arii protejate din lungul Dunării, duce la creşterea populaţiilor de păsări şi creează, în acelaşi timp, beneficii pentru comunităţi (protecţie împotriva inundaţiilor, pescuit, turism etc).

Sturionii, specia emblematică pentru Dunăre, cu o mare valoare ecologică şi economică, se află în centrul acţiunilor de lobby elaborate de WWF la nivel european şi în România. WWF pledează pentru crearea condiţiilor necesare pentru populaţiile de sturioni din Dunăre, prin asigurarea habitatelor necesare reproducerii, prin stoparea pescutuitului ilegal şi prin refacerea rutelor de migraţie.

Maramureşul: natură şi tradiţii

Încă de la înfiinţare, WWF România a ales Maramureşul drept zonă model pentru proiectele de agricultură durabilă, pentru că aici practicile agricole sunt cele tradiţionale, care respectă natura. Proiectele WWF din Maramureş, realizate împreună cu numeroşi producători locali, au urmărit găsirea unor mecanisme de piaţă care să creeze oportunităţi pentru fermieri şi pentru produsele tradiţionale şi ecologice. În anul 2010, WWF a realizat o schemă pilot de livrare a produselor tradiţionale către o grădiniţă din Baia Mare, astfel ca produsele naturale provenite de la fermierii locali să asigure masa copiilor.

Nu în ultimul rând, WWF a adus în Maramureş idei inovatoare şi modele de succes pentru conservarea naturii, care contribuie la generarea de venituri pentru comunităţi.

Poveştile de succes ale WWF nu ar exista fără cei peste 5 milioane de susţinători din toată lumea. În România, istoria WWF se scrie cu o echipă de 28 de experţi, peste 600 de voluntari dedicaţi, zeci de parteneri de încredere, din diverse domenii, de la instituţii la mass media, dar şi companii responsabile, care au ales să facă afaceri ţinând cont de resursele naturale limitate ale planetei sau chiar să contribuie la acțiunile de protecție.