„Faţă de alegaţiile apărute în presă în legătură cu implicarea asociaţiei Societatea pentru Justiţie (SoJust) în «dosarul» Aspaziei Cojocaru, ţinem să precizăm următoarele: SoJust este prima şi singura organizaţie implicând profesionişti ai dreptului care a militat pentru lustraţie în justiţie. După asigurarea cadrului legal în urma reformei justiţei din anul 2005, SoJust (prin preşedintele de atunci Horaţius Dumbravă) a solicitat CNSAS în mai 2006 verificarea colaborării cu securitatea a tuturor judecătorilor şi procurorilor, inclusiv a judecătorilor de la Curtea Constituţională”, se arată în comunicatul remis presei de către organizaţie.
La începutul anului 2007 au fost comunicate primele rezultate, vizând judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi pe cei de la Curtea Constituţională Română (CCR). Prin decizia 361/8 februarie 2007, Colegiul CNSAS a stabilit că Aspazia Cojocaru a fost colaborator al poliţiei politice comuniste. Ea a contestat soluţia în termenul legal de 15 zile şi prin Decizia 1399/26 aprilie 2007 CNSAS a stabilit că doamna Aspazia Cojocaru nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste.
„Asociaţia SoJust (preşedinte Adrian Neacşu) a decis atacarea în justiţie a acestei din urmă decizii a CNSAS. Acţiunea a fost introdusă la 19.06.2007 la Curtea de Apel Târgu-Mureş, de unde cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Braşov (Dosar 731/64/2008). Prin sentinţa nr.63/F/30.03.2009, instanţa a respins acţiunea SoJust. În motivare se reţin următoarele: doamna Cojocaru nu a avut dosar de reţea ca informator sau colaborator cu poliţia, şi nu a semnat vreun angajament de colaborare cu securitatea; ea a fost anchetată în legătură cu modul în care a cunoscut persoane străine în timpul cursului urmat la Facultatea de Drept Comparat din Strassbourg şi cu plecarea definitivă în străinătate a unei foste colege de serviciu în 1984, singurele ei declaraţii sunt în număr de trei şi au fost date sub constrângere de către ofiţerul de securitate; ele se referă la colegii de la Institutul de Cercetări Juridice, care însă se refereau doar la activitatea acestora, fără a se atinge în vreun fel drepturile şi libertăţile acestora”, explică SoJust.
Sursa citată precizează că membrii SoJust au avut ei înşişi ocazia să vadă documentele din dosarul depus la instanţă de către CNSAS şi au fost de acord cu legalitatea şi temeinicia soluţiei instanţei şi că trebuie solicitate scuze Aspaziei Cojocaru. Ca urmare, pe data de 17 iunie 2009, prin preşedintele Cristi Danileţ de la acea dată, s-a renunţat la declararea căii de atac şi s-au publicat scuzele asociaţiei pe www.juridice.ro.
„Menţionăm că activitatea asociaţiei s-a desfăşurat potrivit statutului organizaţiei. SoJust constată că toţi cei trei preşedinţi anteriori au respectat limitele mandatului acordat de ceilalţi membri ai asociaţiei. Demersurile în legătură cu identificarea foştilor agenţi, informatori sau colaboratori ai securităţii au fost şi sunt necesare pentru asanarea morală a justiţiei române. În acelaşi timp, membrii organizaţiei respectă autoritatea instanţelor de judecată şi au capacitatea de a recunoaşte când demersurile lor sunt infirmate în mod legal. Membrii SoJust consideră total neavenite afirmaţiile unor comentatori şi analişti care au asociat, în aceste zile, activitatea organizaţiei sau a membrilor – actuali ori foşti – cu politica, si sustine, asa cum a facut-o intodeauna respectarea statului de drept Membrii organizaţiei sunt profesionişti ai dreptului, cu o mare vechime, şi niciunul nu este membru de partid şi nu susţine vreun politician sau vreo doctrină politică. Ca dovadă a bunei credinţe, SoJust va pune la dispoziţia jurnalistilor interesati toate documentele care au stat la baza sentinţei pronunţate”, se mai arată în comunicatul de presă.
Marţi, 28 august, judecătoarea Aspazia Cojocaru de la Curtea Constituţională preciza, într-o declaraţie de presă, remisă agenţiei MEDIAFAX, că nu a făcut şi nu face politică, precizând că nimeni nu o poate determina să încalce legea indiferent de gradul ameninţărilor, metodele folosite şi din partea cui vin.
„Mărturisesc că nu aş fi dat acest comunicat de presă dacă referirile făcute la adresa mea de către unii angajaţi şi invitaţi ai unor posturi TV nu ar friza absurdul şi în special ai Antenei 3. Am fost votată ca judecător la Curtea Constituţională în Camera Deputaţilor în anul 2004 cu 192 de voturi de către PSD, PNL şi PDL la propunerea PSD. Nu am făcut şi nu fac politică”, spune judecătoarea CC.
Cojocaru susţine că stabilirea de către CNSAS în februarie 2007 a faptului că ar fi fost colaborator al securităţii a fost cauza de informaţii inexacte şi eronate prezentate plenului CNSAS de către serviciul de documentare al acestuia. „Până în luna aprilie 2007 nu am cunoscut acest verdict pe care l-am contestat cu acte şi martori, chiar cu persoana în dosarul căreia s-au găsit cele două declaraţii date în două zile consecutive şi de care aveau cunoştinţă mare parte dintre colegii mei de la Institutul de Cercetări Juridice. Contestaţia a fost admisă de către CNSAS. Este adevărat că Sojust a atacat în instanţă ultimul verdict al CNSAS care l-a infirmat pe primul, dar aceasta s-a datorat faptului că SoJust nu cunoştea conţinutul dosarului. Nu cunosc niciun membru al SoJust”, mai spune Aspazia Cojocaru.
Aspazia Cojocaru a fost suspectată că a colaborat cu Securitatea. Dosarele din arhiva CNSAS au scos la iveală şi că judecătoarea CCR a fost recomandată securităţii chiar de fostul ministru al justiţiei Rodica stănoiu. Instanţa a anulat verdictul dat de CNSAS în cazul Aspaziei Cojocaru.
În 2007, Aspazia Cojocaru a primit de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea. A contestat decizia şi a avut câştig de cauză în instanţă. Potrivit datelor din cercetarea CNSAS de la acea vreme, Aspazia Cojocaru avea nume de cod „Ana”.
Judecătoarea numită de PSD a susţinut că a fost obligată să semneze cu nume de cod ana două declaraţii în timpul unei anchete a securităţii despre o colegă plecată în străinătate. „Această împrejurare, cât şi refuzul meu categoric de a mai da alte declaraţii au avut consecinţe negative asupra mea, în sensul că nu mi s-a mai permis să plec în Occident până după Revoluţie. Sub nicio formă declaraţiile date nu au reprezentat o colaborare voluntară cu Securitatea, ci au fost parte componentă a unei anchete şi nu am semnat niciun angajament cu aceasta”, a declarat Cojocaru.
Dacă faptul că a dat informaţii la securitate nu s-a dovedit, cei de la CNSAS au descoperit că Aspazia Cojocaru a fost recomandată chiar de Rodica Stănoiu, la acea vreme colega ei la institutul de cercetări juridice. „Aspazia Cojocaru prezintă o anumită încredere, în măsura în care se stabileşte o relaţie cu ea. Este în relaţii foarte apropiate cu Marilena (n.r. – Marilena Uliescu), cunoaşte o mulţime de amănunte din viaţa acesteia. Este foarte curioasă, sesizează foarte uşor tot ce se întâmplă în jur”, relata sursa „Sanda” într-o notă informativă din martie 1984, conform actelor depuse de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Aspazia Cojocaru a lucrat la Institutul de Cercetări Juridice alături de Rodica Stănoiu şi Adrian Năstase.