Organizatorii concursului Eurovision au anunţat modificări ale regulamentului

Deşi regulamentul de bază nu a fost modificat, European Broadcasting Union (EBU), organizatorul concursului Eurovision, a anunţat câteva schimbări pentru ediţia din 2014, încercând să sporească astfel transparenţa asupra votului juriului, întrucât notele acestuia reprezintă 50% din scorul final.

Începând de anul viitor, potrivit noilor reguli, numele tuturor membrilor juriului vor fi anunţate pe 1 mai, înainte de concurs. Totodată, EBU va anunţa pentru prima dată în istoria acestui concurs notele individuale ale juraţilor, care vor fi publicate imediat după finală.

Aceste modificări au fost operate după apariţia în presă a unor acuzaţii potrivit cărora mai multe voturi au fost „cumpărate” pentru concurentul Azerbaidjanului la ediţia din acest an a concursului Eurovision.

În trecut, identităţile membrilor juriului – ale căror voturi contează în procent de 50% din punctajul obţinut de concurentul fiecărei ţări participante – nu erau dezvăluite decât după finală.

Alte articole

Scandal de proporții la Eurovision. Jurnalistul TVR Dorin Chioțea l-a desființat pe Theodor Andrei, reprezentantul României de anul trecut: „Cât de inconștient penal să fii”

Scandal de proporții la Eurovision, înainte de finală. Concursul muzical a fost câștigat de Elveția, o țară a fost descalifiată după ce a cântat în finală

Pentru a spori diversitatea, profesioniştii din industria muzicală vor putea, începând din 2014, să ocupe un loc în juriile naţionale doar dacă nu au participat în calitate de membri ai juriului la precedentele două ediţii ale competiţiei.

Jan Ola Sand, directorul executiv al concursului Eurovision, a declarat: „Reguli mai stricte şi o deschidere mai mare sunt importante pentru concursul Eurovision, pentru ca acesta să continue să aibă succes, pentru a ne asigura că participanţii, spectatorii şi fanii să ştie că noi am făcut şi vom face întotdeauna tot ce putem pentru a ne asigura că vom obţine un rezultat just. Credem în independenţa fiecărui membru al juriului, iar eu cred că faptul că voturile lor vor fi afişate îi vor ajuta să voteze de o manieră independentă”.

Organizatorii au operat aceste modificări după apariţia în presă a unor acuzaţii potrivit cărora Azerbaidjanul – clasat pe locul al doilea în acest an – a oferit bani altor ţări în schimbul punctelor.

Jan Ola Sand spune că ancheta care a fost iniţiată va avea nevoie de timp pentru a fi finalizată.

„E important să descoperim cine se află în spatele acestor acuzaţii şi, dacă vom găsi o încălcare a normelor de către una dintre delegaţiile participante, vom impune sancţiuni, în concordanţă cu regulamentul concursului Eurovision. Vrem să punem capăt acestor speculaţii şi tentativelor de influenţare incorectă a procesului de votare”, a adăugat Jan Ola Sand.

Săptămâna trecută, Croaţia a anunţat că nu va participa la ediţia de anul viitor, invocând motive financiare. Această ţară nu s-a mai calificat pentru finală din 2009.

Croaţia a devenit astfel cea de-a şasea ţară care s-a retras din ediţia 2014 a concursului Eurovision, după Slovacia, Andora, Luxemburg, Monaco şi Maroc.

Totodată, Turcia, care a refuzat să participe la ediţia din 2013 a acestui concurs, exprimându-şi insatisfacţia faţă de regulamentul în vigoare, şi-a înfiinţat propriul concurs de tipul Eurovision. Astfel, „Turkvision” va fi un concurs anual, la care vor participa reprezentanţii a 20 de ţări şi regiuni autonome populate cu minorităţi turceşti. Prima ediţie a acestui concurs va avea loc la Eskisehir în luna decembrie.

Organizatorii concursului Eurovision au anunţat, la începutul lunii septembrie, că finala acestei competiţii muzicale va avea loc pe 10 mai 2014, la Copenhaga, capitala Danemarcei, învingătoarea ediţiei din 2013.

Semifinalele vor avea loc pe 6 mai, respectiv 8 mai, în sala B&W, aflată în portul capitalei daneze.

Ediţia din 2013 a avut loc în oraşul învecinat Malmö din Suedia, despărţit de Copenhaga de un pod, şi a fost câştigată de Emmelie de Forest, cu piesa „Only Teardrops”. Pe următoarele două poziţii s-au clasat Azerbaidjan şi Ucraina.

Cezar, reprezentantul României la ediţia din acest an, a participat cu piesa „It’s My Life” şi a ocupat locul al 13-lea.

Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea selecţiei naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). Melodia românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision (172 de puncte) este „Tornero”, compusă de Eduard Cîrcotă şi interpretată de Mihai Trăistariu.

Citeşte şi Cezar Ouatu a câştigat Eurovisionul pe YouTube: Are cele mai multe vizualizări

De când există sistemul de votare cu semifinale (anul 2004) în Concursul Cântecului European – Eurovision, doar patru ţări s-au calificat în mod constant, în fiecare an în finală, iar România este printre ele, celelalte trei fiind Grecia, Rusia şi Ucraina.

Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare şi voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe ţări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediţie de ediţie. Cu toate acestea, Eurovision îşi are fanii înfocaţi. Câştigătorul concursului se bucură de atenţie şi prestigiu, iar, de-a lungul timpului, printre aceştia s-au numărat şi nume care au făcut legendă în muzică – ca Abba, Julio Iglesias, Johnny Logan şi Celine Dion.

La concurs participă ţările membre ale European Broadcasting Union (EBU), o organizaţie înfiinţată în 1950 de 23 de reprezentanţi ai televiziunilor europene, într-o conferinţă care a avut loc la Devon. În prezent, însă, în EBU sunt aceptate şi ţări non-europene, astfel explicându-se participarea unor ţări ca Maroc şi Israel.

EBU a venit cu ideea concursului Eurovision în 1955. Era un proiect extrem de ambiţios pentru acele timpuri – televiziunea prin satelit nu fusese încă inventată, iar Europa nu mai avusese niciun astfel de eveniment care să-i reunească ţările. Cu toate acestea, a fost un succes, prima ediţie având loc în Elveţia, în 1956. Doar şapte ţări au participat în primul an – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Elveţia şi Luxemburg. Însă concursul a fost urmărit de patru milioane de telespectatori din cele şapte ţări – o cifră record pentru acea vreme.

Concursul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume.