Ovidiu Raeţchi solicită preşedintelui Iohannis şi Parlamentului extinderea Pactului pentru Apărare

„În anii 1914 sau 1939, România a descoperit cu surprindere că nu este pregătită pentru a-şi asigura securitatea într-un context internaţional grav. Am aflat – întotdeauna prea târziu – că birocraţia, indecizia, corupţia sau indolenţa puneau Armata Română într-o situaţie extrem de vulnerabilă. La decenii distanţă, interiorizarea acestor lecţii ar trebui să fie naturală”, şi-a motivat demersul Ovidiu Raeţchi.

El a arătat că acordul dintre partidele parlamentare, încheiat la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, privind alocarea a 2% din PIB, în conformitate cu angajamentele României faţă de NATO, a fost un succes, dar este necesară o detaliere a acestuia. ”Plecând de la acest model, şi având în vedere situaţia neclară în care se află Armata Română sub raportul eforturilor de modernizare, consider că acest Pact ar trebui extins pentru a conţine priorităţile clare de dezvoltare şi înzestrare în beneficiul Armatei”, susţine Raeţchi, conform News.ro.

Deputatul PNL aminteşte că puţine proiecte de modernizare a tehnicii militare au fost duse până la capăt din cauza schimbărilor de guverne sau de miniştri ai Apărării.

”Situaţia este neclară în privinţa achiziţiei de maşini blindate, transportoare blindate, avioane suplimentare F16, drone. Creşterea capacităţii noastre defensive la Marea Neagră este continuu amânată. Fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria nu au fost modernizate. Actualul Executiv a abrogat hotărârea de guvern pentru construirea corvetelor multifuncţionale – decizie asumată anterior de cabinetul Cioloş – fără a preciza convingător alternativele şi un orizont de timp pentru o nouă abordare”, exemplifică liberalul.

Alte articole

Klaus Iohannis îşi încheie miercuri mandatul de preşedinte printr-o ceremonie la Palatul Cotroceni fastuoasă. Ce lasă moştenire în 10 ani de mandat

Elena Udrea anunţă din puşcărie reconfigurarea statului paralel. Ce ar însemna, de fapt, demisia lui Klaus Iohannis

În consecinţă, partidele ar trebui să se angajeze să respecte o foaie de parcurs a achiziţiilor militare pe care să şi-o asume în comun. ”Doresc să va sugerez, domnule preşedinte al României şi domnilor şi doamnelor preşedinţi ai partidelor parlamentare, oportunitatea extinderii Pactului de 2% pentru Apărare cu o foaie de drum clară, previzibilă, aflată deasupra intereselor partinice şi fluxurilor electorale, în care să stabilim prin consens care sunt priorităţile noastre de modernizare şi în ce orizont de timp le putem duce la îndeplinire”, a conchis Ovidiu Raeţchi.

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, că Hotărârea privind corvetele dată de Cabinetul Cioloş anul trecut a fost abrogată şi a dat asigurări că acestea vor fi construite tot în România, în urma unei noi negocieri, după ce procedura va fi avizată de Parlament, exprimându-şi speranţa că în a doua jumătate a anului să fie semnat un contract avantajos pentru construirea corvetelor.

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în şedinţă, în 21 martie, de la ora 11.00, pe agenda reuniunii aflându-se programul de înzestrare a Armatei şi mandatul României la summit-ul NATO de la Bruxelles.