Maria Dede, medic primar pneumologie în cadrul MedLife, a explicat ce se întâmplă cu pacienţii vindecaţi de COVID-19 şi ce implică monitorizarea pneumologică a acestora după externare.
„Prima parte a bolii presupune intubaţia şi faza simptomatică în care are loc replicarea virală. Marea majoritate se opreşte cu simptomele la acest nivel şi se vindecă sau au doar simptome de căi respiratorii superioare, în timp ce foarte puţini au simptome de căi respiratorii inferioare.
În faza următoare, în faza pulmonară, când apare un răspuns imunologic crescut, urmat de o furtună de citokine în faza avansată pulmonară, apare pneumonia severă cu foarte mult geamat, cu scăderea oxigenului şi de aici se selectează cazurile grele, care vor fi intubate şi care fie se vindecă şi vor rămâne cu fibroză, fie, unele cazuri chiar decedează”, a explicat dr. Maria Dede, în cadrul Conferinţei Anuale MedLife, conform Mediafax.
Medicul pneumolog susţine că în prima parte a bolii, un efect important îl are tratamentul antiviral, în timp ce, în a doua parte, un rol important îl are tratamentul antiinflamator. Pe măsură ce răspunsul inflamator creşte, saturaţia scade, iar aceste elemente merg invers proporţional.
Manifestările respiratorii din COVID-19 cu care pacientul vindecat de noul coronavirus va rămâne după ce va trece prin boală:
În urma studiilor efectuate pe pacienţii COVID externaţi, dr. Maria Dede afirmă că cele mai îngrijorătoare simptome sunt tusea şi dispneea. Acestea apar încă de la început şi denotă coborârea virusului din tractul respirator superior în tractul respirator inferior.
„Acolo unde avem pneumonie cu instalare rapidă, există o fereastră scurtă între debutul bolii şi debutul dispneei. Aceste simptome amintite sunt cele mai persistente, dispar ultimele şi vor deveni simptomele dominante din sindromul post-COVID”, a afirmă medicul, conform sursei citate.
Până la 50% dintre pacienţii recuperaţi de COVID, externaţi, au simptome sindromului post-COVID: fatigabilitate, dispnee, artralgii, cefalee, dureri toracice, disfuncţii cognitive.
Potrivit medicului Maria Dede, cauza sindromului post-COVID se consideră a fi descărcarea prelungită de cytokine pro şi antiinflamatorii.
La externare, se recomandă dozarea proteinei C reactive. Pentru pacienţii care au proteina C reactivă crescută şi au sindrom post-COVID important, se ia în calcul:
● cură de corticoterapie la domiciliu, în doză descrescândă
● acizi graşi Omega 3
● melatonină
● multivitamine care includ Vitamina D, în doza adecvată
Citeşte şi: Coronavirus Marea Britanie. Virusul mutant face ravagii după numărul record de infectări