„Proiectul este început prin ’96-’97, iar în 2000-2001 a apărut un prim val de punere la îndoială. În momentul acela, eu eram un sociolog, o persoană fizică şi am colaborat cu o firmă care făcea comunicare. M-am şi dus la Roşia Montană, cu un hîrb de Dacie pe care îl aveam pe vremea aceea. A fost momentul în care mi-am dat seama că discursul critic la adresa proiectului, cel puţin pe componenta ecologică, are hibele lui, pentru că, de fapt, acolo era deja o mare problemă ecologică. Pe contestatarii proiectului, dacă i-ar fi durut şi 5% sufletul pentru păşunile şi pentru sfîşierea naturii patriei, ar fi trebuit să-i doară înainte de acest proiect, pentru că ei ştiau dintotdeauna situaţia asta. Adică de vreo 20-30 de ani, de pe vremea comuniştilor”, a declarat Mirel Palada într-un interviul pentru Dilema Veche.
Acesta mai afirmă că, după perioada 2000-2001, când a apărut primul val de îndoială faţă de proiect, atitudinea mari majorităţi a devenit pro-proiect în momentul în care s-au prezentat beneficiile proiectului spre zona de dezvoltare economică şi de locuri de muncă.
„Cer care sunt mai tineri, mai înstăriţi, cu un venit mai mare şi cu un statut social mai ridicat, deja încep să rezoneze la valorile postmaterialiste. Şi când le dai de ales între un proiect de dezvoltare economică – care vine, evident, să sfâşie corola de minuni a lumii, a naturii – şi un proiect de unde să facem Fân Fest şi să adunăm mure şi afirne pentru un turism sustenabil, ei îl vor alege pe acesta din urmă. Dacă te duci însă în Alba Iulia şi-n Roşia Montană şi le zici oamenilor că trebuie să adune afine, te bat. Aici este falia”, a mai afirmat sociologul Mirel Palada, pentru Dilema Veche.
În contextul ultimelor declaraţiilor politice privind Roşia Montană, sociologul consideră că proiectul ar putea să fie respins de către Parlament.
„În cazul în care Parlamentul va respinge proiectul, ceea ce este destul de probabil, date fiind semnalele liderilor politici, majoritatea pro-proiect va fi dezamăgită şi, per ansamblu, dezamăgirea că nu este făcut proiectul va fi mai mare decât dezamăgirea dacă va fi făcut proiectul. Deci este o povară asumată de către Guvern, plecând de la ideea că, dacă populaţia nu este pregătită şi presiunea este suficient de mare, atunci nu se face proiectul”, mai declară consilierul de stat pe probleme de strategii guvernamentale al premierului Victor Ponta.