Palestinienii au supus atenției CPI o ‘declarație de acceptare a competenței’, instrument juridic care ar putea permite CPI să ancheteze presupuse crime comise în trecut în perioade determinate, informează Agerpres.
Israelul a lansat în 13 iunie 2014 o serie de acțiuni împotriva palestinienilor, a doua zi după răpirea în Cisiordania a trei tineri israelieni, asasinați ulterior.
Aderarea Autorității palestiniene la CPI, cerută în 2 ianuarie și asupra căreia ONU urmează să se pronunțe, ar permite acestei Curți să ancheteze eventuale crime viitoare.
Dacă ea va fi considerată validă, ‘declarația de acceptare a competenței’ va face posibilă o competență retroactivă, în plus față de eventualele crime viitoare.
Potrivit lui Shaawan Jabbarin, director al centrului juridic al-Haq și personalitate în domeniul apărării drepturilor omului în Cisiordania, data de 13 iunie 2014 a fost aleasă ‘pentru că ancheta comisiei ONU asupra violării legilor umanitare internaționale și a drepturilor omului comise în timpul războiului în vara trecută a început în primele zile ale lunii iunie’.
În 12 iunie, trei tineri israelieni au fost răpiți în apropierea unui bloc de colonii în Cisiordania ocupată, fiind ulterior asasinați. Din a doua zi după răpirea lor până în următoarele trei luni, peste 2.000 de palestinieni au fost arestați în Cisiordania și în Ierusalim.
Ciclul violențelor s-a agravat apoi, în special în Ierusalim, marcat de confruntări și mai multe atentate.
În mai puțin de o lună, Israelul a lansat cea de a treia ofensivă a sa din ultimii șase ani în Fâșia Gaza, ucigând aproape 2.200 de palestinieni, în mare parte civili.
Peste 70 de persoane au murit din partea israeliană, în majoritate soldați. În timpul celor 50 de zile ale conflictului, mii de rachete trase din Fâșia Gaza s-au abătut asupra Israelului.
Având sediul la Haga, CPI are competența de a urmări juridic presupuși autori de genocid, crime împotriva umanității și crime de război după 1 iulie 2002. 122 de state, între care și Israelul, au aderat în acea zi la Statutul de la Roma care a creat-o.
Cererea de aderare palestiniană se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice duse la ONU de palestinieni. Guvernul israelian a ripostat înghețând de sâmbătă vărsarea a 106 milioane de euro rezultând din taxe colectate în contul Autorității palestiniene și a amenințat duminică cu noi sancțiuni.