Pământul s-a mişcat din nou în Gorj: cutremur cu magnitudinea 3,8, în noaptea de sâmbătă spre duminică

Cutremur cu magnitudinea 3,8 în Oltenia. Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora 0.55 în judeţul Gorj.

Acesta a avut magnitudinea 3,8 şi s-a produs la adâncimea de 11 kilometri. Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Craiova (107 km), Sibiu (109 km), Piteşti (143 km), Timişoara (161 km), Arad (180 km).

Cutremur puternic sâmbătă dimineaţă. Ce spune Mărmureanu despre marele seism

Un alt cumtreur s-a produs în aceeaşi zonă duminică dimineaţa la ora 3.43. Acesta a avut magnitudinea 2,6.

Alte articole

Cutremur în România. Ce magnitudine a avut seismul de miercuri seară

S-a cutremurat Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de vineri dimineaţă

Specialist INFP, despre cutremurele din zona Gorj: Numărul lor descreşte, în schimb, magnitudinea lor nu descreşte atât de mult

Un specialist în cadrul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP) a afirmat că numărul cutremurelor din zona Gorj descreşte, dar, în schimb, magnitudinea acestora nu descreşte atât de mult. El a precizat că specialiştii se aşteaptă ca şi în următoarele săptămâni să fie cutremure destul de multe în zona respectivă, sperând să nu depăşească magnitudinea de 5.

“Dacă ne uităm cel mai bine, totuşi, pentru cutremure mai mari, care sunt prioritatea noastră, cutremure peste 2 ca şi magnitudine, oricum, putem să vedem şi în acest grafic că numărul lor descreşte, în schimb, magnitudinea lor nu descreşte atât de mult. Sigur, a fost şocul principal de 5,7, care a urmat unui cutremur de 5,2. Am avut şi în această dimineaţă un cutremur de 3,9. Clar, ne aşteptăm ca şi în următoarele săptămâni să avem cutremure destul de multe. Sperăm că nu cu magnitudini peste 5 în această zonă”, a declarat specialistul INFP, joi, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că în zona Gorj s-au înregistrat, de-a lungul anilor, mai multe cutremure, dar nu atât de puternice ca acela de săptămâna trecută, de 5,7.

“În ce priveşte localizările în funcţie de adâncime, prezentăm şi această figură, care poate fi relaţionată şi cu sistemul de falii din zona respectivă, iar această figură arată de fapt că această secvenţă nu a venit chiar din senin. Când reprezentăm şi cutremure istorice care sunt disponibile şi publicului larg, în catalogul în Romplus puteţi vedea faptul că şi în 1943 a fost un cutremur în zonă şi în 1963 şi tot aşa. Sigur, nu au fost la fel de puternice ca şocul principal de 5,7 care a fost zilele acestea”, a menţionat specialistul INFP.

Cutremurul din 1977 încă dă fiori românilor: peste 1.500 de victime, 32.897 de clădiri prăbuşite şi grav avariate

El s-a referit şi la sursele recomandate de informare despre cutremure. “În ce priveşte sursele recomandate de informare despre cutremure, trebuie să menţionez faptul că de bază rămâne site-ul INFP, atât în varianta detaliată, cât şi în cea simplificată, atunci când valorile de trafic sunt de ordinul miilor pe secundă. Dincolo de acesta, recomand şi portalul PhENOMeNAL, un proiect al INFP, unde puteţi vedea şi pe o hartă şi filtra informaţiile despre cutremure. Mai este şi această aplicaţie pe care am lansat-o acum câteva zile, care are de altfel două moduri de vizualizare, una optimizată pentru telefoanele mobile şi alta mai detaliată. Şi, în plus, este site-ul EMSC, un fel de organizaţie la nivel european”, a mai precizat specialistul INFP.