„Panama Papers”, dezvăluiri despre politicieni şi vedete care au beneficiat de paradisuri fiscale. Apar şi români

Aceasta din urmă o caracterizează drept cea mai mare scurgere de informații financiare înregistrată până în prezent, în timp ce Le Monde o descrie drept cea mai spectaculoasă intruziune în lumea obscură a finanțelor offshore.

Dar ancheta coordonată de Consorțiul Internațional al jurnaliștilor de investigație (ICIJ) este semnificativă nu doar prin numărul documentelor — potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane—, ci și prin faptul că nume grele ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri, Le Soir estimând că ‘șocul din această duminică este planetar’.

Printre cei care au recurs la diferite montaje financiare pentru a-și disimula averile sunt enumerați deocamdată membri ai anturajului președintelui rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Nawaz Sharif, președintele ucrainean Petro Poroșenko și fostul șef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, președintele argentinian Mauricio Macri sau fostul premier irakian Ayad Allawi. Sunt evocate și nume din afara lumii politice, cum ar fi cazul fotbalistului Lionel Messi sau al fostului președinte al UEFA, Michel Platini.

Publicația belgiană Le Soir promite că în zilele următoare va face numeroase dezvăluiri despre belgienii care și-au ascuns patrimoniile prin paradisurile fiscale, precizând deocamdată că numărul lor este de 732.

În centrul acestei ‘pânze de păianjen’ se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanță pentru crearea companiilor offshore, societăți ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor. Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, țară considerată unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei și o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude și activități criminale. Documentele din arhiva acestei societăți panameze relevă că, începând din anul 1977 și până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entități offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienți proveniți din peste 200 de țări și teritorii.

Le Monde subliniază că aceste informații ar fi rămas în continuare secrete dacă o sursă anonimă nu ar fi început anul trecut să transmită această ‘mină de aur’ jurnaliștilor publicației germane Süddeutsche Zeitung, care a reușit astfel să cerceteze acuzațiile de fraudă ce au vizat atunci Commerzbank, a doua bancă a Germaniei. Remarcând însă volumul datelor, cotidianul german a cerut sprijinul ICIJ, care a inițiat astfel investigația anunțată acum și care ar putea fi în zilele următoare sursa unor dezvăluiri cu numeroase implicații.

Documentele care fac obiectul acestor dezvăluiri – şi care au fost analizate de peste 370 de jurnalişti din 78 de ţări – aparţin Mossack Fonseca, o puternică firmă de avocatură şi de servicii juridice, cu sediul central în Panama şi cu filiale în peste 35 de ţări. Casa de avocatură este unul dintre cei mai mari creatori de companii paravan şi structuri offshore care ascund adevăraţii beneficiarii şi bunurile lor. Astfel de companii sunt principalele instrumente folosite pentru spălare de bani, evaziune fiscală, mită şi multe alte inginerii financiare. Baza de date #PanamaPapers conţine informaţii despre mai mult de 200 de mii de entităţii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informaţiile sunt un amalgam de emailuri, copii după paşapoarte, facturi care atestă plata telefonului sau a altor utilităţi, formulare bancare şi, desigur, mii de acte de înregistrare ale unor firme offshore.

Numele Mossack Fonseca apare atât în legătură cu traficul de diamante din Africa, în piaţa internaţională de artă cât şi în alte afaceri care prosperă în secret. Compania a servit suficiente capete încoronate din Orientul Mijlociu cât să umple un palat. A ajutat inclusiv doi regi, Mohammed al VI-lea al Marocului şi Regele Salman al Arabiei Saudite, să înregistreze yachturi de lux.

Documentele oferă detalii privind afacerile secrete a 128 politicieni şi demnitari din întreaga lume. Peste 11 milioane de documente arată cum o industrie globală, formată din case de avocatură şi mari bănci, vinde secrete fiscale politicienilor, evazioniştilor şi traficanţilor de droguri, precum şi miliardarilor sau celebrităţilor.

Cel mai bun fotbalist din lume, Lionel Messi, apare în documentele panameze. Acesta deţine o companie în Panama înregistrată de Mossak Fonseca în anul 2012, Mega Star Enterprises Inc. Afacerile lui Messi cu structuri offshore se află în prezent în atenţia Fiscului spaniol, care a constituit un caz de evaziune fiscală în acest sens. Dar lumea fotbalului e mult mai mare. Astfel, în Anglia, au ieşit la iveală acuzaţii de dare de mită care au zguduit FIFA, federaţia internaţională care reglementeză regulamentul şi competiţiile de fotbal. Documentele din Panama indică faptul că firma de avocatură a lui Juan Pedro Damiani, membru în comisia de etică a FIFA, are relaţii de afaceri cu persoane implicate în scandalul FIFA – mai precis cu fostul vicepreşedinte Eugenio Figueredo, care ar fi primit mită pentru acordarea unor drepturi de televizare. Documentele arată că firma de avocatură a lui Damiani din Uruguay a reprezentat un offshore conectat la Hugo şi Mariano Jinkis, tată şi fiu, acuzaţi că ar fi dat mită pentru a câştiga drepturile de televizare ale evenimentelor fotbalistice din America Latină. Damiani mai reprezintă şapte companii care au legături cu Figueredo.

Filiera românească

Birourile casei de avocatură Mossack Fonseca, o adevărată fabrică de firme, au depozitat în ultimele două decenii secretele unor mari afaceri din România.

Avocaţii şi colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanţă, înfiinţând pe bandă rulantă companii offshore în Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas, Niue şi în alte jurisdicţii netransparente şi cu fiscalitate blândă. Ani la rând, casa de avocatură a camuflat interesele unor oligarhi şi afacerişti influenţi care au acaparat companii strategice din industria românească şi au exportat apoi profiturile în paradisuri fiscale.

Beneficiarii reali ai acestor mari afaceri au rămas secreţi până astăzi, deşi deciziile lor au avut un impact major în economia naţională şi au influenţat viaţa a zeci de mii de familii.

Documentele analizate de reporterii RISE Project arată şi o altă faţă a acestei lumi secrete: oameni simpli care din lipsă de bani sunt dispuşi să lucreze pentru firme care furnizează servicii offshore, asumându-şi rolul de paravan pentru alte afaceri controversate.

Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale.

Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca în afacerile demarate în România în 1997.

În sediul firmei de avocatură au fost păstrate secretele celor care au căpuşat un alt combinat petrochimic din România. Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale. Alţi afacerişti de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienţii casei de avocatură din Panama.

Casierii lui Putin

Jurnaliştii ICIJ au descoperit modul în care partenerii de afaceri ai preşedintelui rus Vladimir Putin au ascuns miliarde de dolari în bănci şi companii fantomă.

Este vorba despre zeci de tranzacţii însumând cel puţin de 2 miliarde dolari, care au fost descoperite în arhiva Mossack Fonseca şi care implică persoane sau companii apropiate lui Putin.

În unele cazuri, plăţile suspecte efectuate de acoliţii lui Putin ar putea reprezenta mită pentru eventuale contracte sau ajutoare guvernamentale. Documente secrete sugerează că o mare parte din împrumuturi au venit iniţial de la o bancă din Cipru, care la momentul respectiv era deţinută în majoritate de VTB Bank, controlată de Kremlin şi supusă sancţiunilor internaţionale pentru ofensiva Rusiei în Ucraina. Mai multe despre acest subiect AICI.

Cazul Poroşenko

În timpul sângeroasei invazii a Rusiei din 2014 în regiunea ucraineană Donbas, documentele arată că reprezentanţii preşedintelui Petro Poroşenko se străduiau să găsească o copie a unei facturi la utilităţi necesare pentru înregistrarea unei companii offshore în Insulele Virgine Britanice (IVB).

Un purtător de cuvânt a lui Poroşenko a declarat că înfiinţarea acestei companii nu a avut nimic de a face cu “niciun eveniment de natură politică şi militară din Ucraina.”

Consultanţii fiscali ai lui Poroşenko au declarat că preşedintele nu a inclus compania din IVB în declaraţia sa de avere pentru că nici holdingul, nici companiile afiliate nu deţin bunuri.

Premierul Islandei

În Islanda, documentele dezvăluie cum primul ministru Sigmundur David Gunnlaugsson şi soţia sa au deţinut în secret o companie offshore care a investit milioane de dolari în obligaţiuni, în timp ce ţara lor se confrunta cu criza financiară.

Când David Gunnlaugsson a devenit premierul Islandei, în 2013, ascundea un secret care i-ar fi putut afectat cariera politică. El şi soţia sa au împărţit acţionariatul unei companii offshore din Insulele Virgine Britanice încă din 2009 când Gunnlaugsson a intrat în Parlament. Câteva luni mai târziu el şi-a vândut acţiunile soţiei pentru un dolar.

Compania lor a deţinut obligaţiuni care valorau iniţial milioane de dolari în trei banci gigant din Islanda. Acestea au intrat în colaps în timpul crizei financiare globale din 2008, iar compania sa a devenit creditor în dosare de insolvenţă.

Guvernul condus de Gunnlaugsson a negociat anul trecut un acord cu creditorii, fără a dezvălui însă miza financiară a familiei sale. Gunnlaugsson a refuzat să recunoască dacă interesele familiei sale i-au influenţat sau nu deciziile.

Într-un interviu realizat de un partener media al ICIJ, Reykjavik Media, Gunnlaugsson a negat ascunderea activelor. Patru zile mai târziu, soţia sa a făcut publică povestea, postând un comentariu pe Facebook în care afirma că societatea i-a aparţinut ei, nu lui, şi că ea a plătit toate taxele aferente.

Secrete globale

Documentele mai expun companii offshore controlate de către regele Arabiei Saudite şi copiii preşedintelui din Azerbaidjan. Acestea includ, de asemenea, cel puţin 33 de persoane şi companii aflate pe lista neagră a guvernului SUA, acuzate, între altele, de legături de afaceri cu cartelurile mexicane de droguri, cu organizatii teroriste precum Hezbollah sau cu regimuri opresive precum Coreea de Nord şi Iran. Una din aceste companii a furnizat combustibil pentru aeronavele pe care guvernul sirian le-a folosit pentru a-şi bombarda proprii cetăţeni.

Familia preşedintelui azer Ilham Aliyev a utilizat fundaţii şi firme din Panama pentru a deţine în secret acţiuni în mine de aur din Azerbaidjan sau în afaceri imobiliare din Londra. Copiii prim-ministrului pakistanez Nawaz Sharif au derulat, de asemenea, la Londra afaceri imobiliare prin companii create de Mossack Fonseca.

Conform legislaţiilor naţionale şi înţelegerilor internaţionale, firme precum Mossack Fonseca care ajută la crearea de companii şi conturi bancare ar trebui să acorde o mare atenţie clienţilor care pot fi implicaţi în spălare de bani, evaziune fiscală sau alte ilegalităţi. De asemenea, ar trebui să acorde o atenţie sporită “persoanelor expuse politic” (“PEP”) — oficiali guvernamentali, rudele şi asociaţii lor.

Mossack Fonseca a declarat pentru ICIJ că “există politici şi proceduri speciale în cazul persoanelor identificate drept PEP sau în cazul rudelor lor”.

În multe cazuri, Mossack Fonseca pare să nu realizeze cine sunt de fapt clienţii lor. Un audit intern din 2015 a constatat că aceştia cunoşteau identitatea proprietarilor reali doar pentru 204 companii din cele 14,086 pe care le-au înregistrat în Seychelles, un paradis fiscal din Oceanul Indian.

Spre exemplu, autorităţile din Insulele Virgine Britanice au amendat Mossack Fonseca cu suma de 37.500 dolari pentru că au înregistrat o companie la cererea fiului fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, fără a reuşi să identifice conexiunea chiar şi după ce atât tatăl cât şi fiul au fost acuzaţi de corupţie în Egipt.

“Aceste descoperiri arată cât de profund înrădăcinate sunt practicile incorecte şi criminalitatea în lumea offshore”, a spus Gabriel Zucman, economist la Universitatea Berkeley, California. Zucman a declarat că după publicarea acestor documente, guvernele ar trebui să caute “sancţiuni concrete” împotriva jurisdicţiilor şi instituţiilor care fac afaceri vînzînd opacitatea din zonele offshore.

Sistemul offshore se bazează pe o industrie ce înglobează bancheri, avocaţi, contabili şi alţi intermediari care lucrează împreună pentru a proteja secretele clienţilor lor. Aceşti experţi utilizează companii anonime, trusturi şi alte entităţi paravan pentru a crea structuri complexe care pot fi utilizate pentru a ascunde originile banilor negri.

Lideri ai lumii care, aparent, au adoptat politici anticorupţie apar de asemenea în PanamaPapers. Fişierele dezvăluie companii offshore legate de familia liderului suprem din China, Xi Jinping, care a promis să lupte împotriva “armatelor corupţiei”.

Alte documente vizează afacerile offshore ale defunctului tată al premierului britanic David Cameron.

Fabrica de firme

Scurgerile de date acoperă o perioadă de aproape 40 de ani, din 1977 până la sfârşitul lui 2015. Acest lucru oferă o perspectivă unică asupra modului în care a evoluat lumea offshore, cum zi cu zi sau deceniu cu deceniu, banii negri au circulat în sistemele financiare globale, alimentând crima organizată şi privând guvernele de taxe.

Majoritatea serviciilor oferite de această industrie offshore ar trebui să fie legală, cel puţin în teorie. Litera legii nu este însă respectată mereu, iar firmele de avocatură şi de consultanţă offshore nu verifică atent dacă clienţii lor sunt implicaţi în reţele de crimă organizată, evaziune fiscală sau corupţie. Documentele arată cum, în anumite cazuri, aceştia au fost protejaţi cu bună ştiinţă, ba chiar ajutaţi să încheie tranzacţii suspecte sau să falsifice documente oficiale.

Dintr-o analiză atentă a fenomenului, marile bănci par să fie pilonul de bază al acestor construcţii offshore complexe şi greu de urmărit. Documentele atestă existenţa a peste 15,300 de companii pe care băncile le-au înregistrat ca să ascundă averile clienţilor, câteva sute fiind create chiar de către giganţii internaţionali HSBC şi UBS.

Mossack Fonseca şi-a protejat agresiv clienţii, inclusiv când aceştia au fost supuşi unor acţiuni ale justiţiei. Conform PanamaPapers, acest fenomen a mers până la a distruge documente şi a şterge fişiere din telefoane şi computere. De asemenea, compania obişnuia să antedateze documente pentru a-şi ajuta pe clienţi, având chiar stabilit un tarif pentru fiecare lună antedatată.

Într-un răspuns scris oferit jurnaliştilor, compania a spus: “nu găzduim şi nu promovăm ilegalităţi. Presupunerile dumneavoastră, cum că am pune la dispoziţia acţionarilor structuri special construite pentru a le ascunde identitatea, sunt cu totul nefondate şi false“.

Cofondatorul companiei, Ramon Fonseca, a declarat într-un interviu recent, acordat unei televiziuni din Panama, faptul că nu există nicio responsabilitate a companiei faţă de ceea ce fac clienţii săi cu offshore-urile înfiinţate. El a comparat afacerea cu o fabrică de maşini, a cărei îndatorire se termină în momentul în care vehiculul e produs. “A învinovăţi Mossack Fonseca pentru ceea ce fac oamenii cu companiile lor e ca şi cum ai învinovăţi fabrica pentru că maşina a fost folosită la un jaf”.