PANDEDIE CORONAVIRUS. 10 motive ca să nu intraţi în panică

1. Știm ce este Primele cazuri de SIDA au fost descrise în iunie 1981 și a necesitat mai mult de doi ani pentru a identifica virusul (HIV) care a cauzat boala. Cu COVID-19, primele cazuri de pneumonie severă au fost raportate în China la 31 decembrie 2019, iar pînă pe 7 ianuarie virusul fusese deja identificat. Genomul a fost disponibil în ziua 10. Boala se numește COVID-19. Știm deja că este un nou coronavirus din grupul 2B, din aceeași familie ca SARS, pe care l-am numit SARSCoV2. Se crede că este legată de coronavirus din lilieci. Analizele genetice au confirmat că are o origine naturală recentă (între sfîrșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie) și că, deși virusurile trăiesc prin mutare, rata mutației sale poate să nu fie foarte mare .

2. Știm cum să detectăm virusul Începînd cu 13 ianuarie, a fost disponibil un test pentru detectarea virusului.

3. Situația se îmbunătățește în China Măsurile puternice de control și de izolare impuse de China dau rezultate. De cîteva săptămîni, numărul cazurilor diagnosticate în fiecare zi este în scădere. O monitorizare epidemiologică foarte detaliată se realizează în alte țări. Focarele sînt în zone specifice, ceea ce permite o monitorizare asupra lor, mai ușoară.

4. 80% din cazuri sînt ușoare Boala nu provoacă simptome sau este ușoară în 81% din cazuri. Desigur, în 14% poate provoca pneumonii severe și în 5% poate deveni critică sau chiar fatală. Încă nu se știe care poate fi rata mortalității. Dar ar putea fi mai mică decît unele estimări de pînă acum.

Alte articole

Marius Şumudică, internat de urgenţă într-un spital din Turcia. Diagnostic teribil pus de medici

Creşte numărul cazurilor de Covid în România. Rafila: „Nu reintroducem măştile în spaţiile aglomerate, dar asta nu înseamnă că nu le recomandăm”

Citeşte şi Ce înseamnă STARE DE ALERTĂ şi STARE DE URGENŢĂ. Măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile

5. Oamenii se recuperează O mare parte din datele raportate se referă la creșterea numărului de cazuri confirmate și a numărului de decese, totuși majoritatea persoanelor infectate sînt vindecate. Există de 13 ori mai multe cazuri vindecate decît decese, iar această proporție este în creștere .

6. Simptomele apar ușoare la copii Doar 3% din cazuri apar la persoane sub 20 de ani, iar mortalitatea sub 40% este de doar 0,2% . Simptomele sînt atît de ușoare la copii, încît pot trece neobservate.

7. Virusul poate fi înlăturat Timp de doar un minut, virusul poate fi înlăturat eficient, de pe suprafețe, cu o soluție de etanol (62-71% alcool), peroxid de hidrogen (0,5% peroxid de hidrogen) sau hipoclorit de sodiu (0,1% înălbitor). Iar spălarea frecventă a mîinilor cu apă și săpun este cea mai eficientă metodă de a evita contaminarea.

8. Oamenii de știința de pe tot globul lucrează împreună Este epoca cooperării științifice internaționale. După puțin peste o lună, 164 de articole cu privire la COVID19 sau SARSCov2 puteau fi accesate liber în PubMed, iar multe alte articole rămîn disponibile în arhive și nu au fost încă revizuite. Sunt lucrări preliminare privind vaccinurile, tratamentele, epidemiologia, genetica și filogenia, diagnosticul, aspectele clinice etc. În plus, majoritatea revistelor științifice și-au lăsat publicațiile ca acces deschis pe subiectul coronavirusurilor. Aceste articole au fost scrise de aproximativ 700 de autori, din întreaga lume. Este știință de cooperare, împărtășită și deschisă. În 2003, odată cu epidemia SARS, a durat mai mult de un an pînă la mai puțin de jumătate din numărul de articole.

9. Există deja prototipuri de vaccin Capacitatea noastră de a proiecta noi vaccinuri este spectaculoasă. Există deja mai mult de opt proiecte în curs de căutare a unui vaccin împotriva noului coronavirus. Există grupuri care lucrează la proiecte de vaccinare împotriva virușilor similari. Grupul de vaccinuri de la Universitatea din Queensland, din Australia, a anunțat că lucrează deja la un prototip folosind tehnica numită „clemă moleculară”, o tehnologie nouă. Acesta este doar un exemplu care ar putea permite producerea de vaccinuri într-un timp record. Prototipurile pot fi testate în curînd pe oameni.

Citeşte şi Un medic celebru explică de ce românii sunt mai puţin expuşi la coronavirus

10. Procesele de identificare a antiviralelor împotriva coronavirusului sînt în curs Vaccinurile sînt preventive. În acest moment, tratamentul persoanelor care sînt deja bolnave este important. Există deja peste 80 de studii clinice care analizează tratamentele coronavirusului. Acestea sînt antivirale care au fost utilizate pentru alte infecții, care sînt deja aprobate și despre care știm că sînt sigure. Unul dintre antiviralele care au fost deja testate la om este Remdesivir, care are un spectru larg încă în studiu, și a fost testat împotriva Ebola și SARS / MERS .

De asemenea, un alt antiviral, care s-a identificat ca avînd o activitate antivirală puternică este clorochina. Clorochina, un antimalerian, este cunoscută pentru faptul că blochează infecția virală prin creșterea pH-ului endozomului, care este necesar pentru fuziunea virusului cu celula, inhibînd astfel intrarea sa. S-a demonstrat că acest compus blochează noul coronavirus în vitro și este deja utilizat la pacienții cu pneumonie provocată de coronavirus. Alte teste propuse se bazează pe utilizarea oseltamivirului (care se folosește împotriva virusului gripal), interferon 1b (proteină cu funcție antivirală), antiseră de la persoane care s-au recuperat sau anticorpi monoclonali pentru neutralizarea virusului. Au fost propuse noi terapii cu substanțe inhibitoare, cum ar fi baricitinibina, selectate de inteligența artificială . Pandemia de gripă din 1918 a provocat peste 25 de milioane de decese în mai puțin de 25 de săptămîni. S-ar putea întîmpla ceva similar acum? Probabil că nu; nu am fost niciodată mai bine pregătiți pentru a lupta împotriva unei pandemii.