‘Putem și trebuie să ne ridicăm la înălțimea responsabilității noastre și să ne punem în valoare enormul potențial: pentru refugiați, pentru justiție socială și pentru armonia între oameni și popoare’, a afirmat Juncker, unul dintre susținătorii politicii de primire a refugiaților.
În acest context el a îndemnat europenii ‘să fie curajoși’, dându-l ca exemplu chiar pe Papa Francisc, care, după vizita în insula greacă Lesbos, a adus cu el la Vatican 12 refugiați sirieni musulmani, număr mai mare decât cel al refugiaților primiți de unele țări ale Uniunii Europene.
Juncker a cerut statelor UE ca, la fel cum au mai făcut în trecut, ‘să colaboreze pentru a surmonta diviziunile’, apreciind că această forță ‘poate da mai multe rezultate ca până acum’. Uniunea Europeană ‘are vocația înnăscută de a participa la acțiunile de pacificare în Europa și în afara frontierelor ei’, pentru că ‘o lume stabilă înseamnă o Europă mai puternică’, a continuat Juncker.
Șeful Comisiei Europene a mai apreciat, în discursul rostit la ceremonia decernării Premiului Charlemagne, că statele UE nu trebuie ‘să se închidă în sine’, ci ‘să înfrunte dificultățile și să nu sufere din cauza istoriei, ci să fie artizanul ei’.
Începând din anul 1950, premiul Charlemagne este oferit anual de orașul Aix-la-Chapelle unei personalități ce s-a remarcat prin merite deosebite în construcția europeană.