O nouă teorie despre Iisus Hristos ar putea zdruncina întreaga dogmă care stă la baza creştinismului. Un fragment de papirus descoperit recent oferă „dovada” că Iisus Hristos ar fi fost căsătorit cu Maria Magdalena, spun cercetătorii.
Informaţia despre existenţa acestui document dezvăluit în 2012 de Karen King, profesor de istorie la Harvard Divinity School, care sugerează faptul că Iisus era căsătorit, a fost primită cu mult scepticism la Vatican, dar şi de istorici, care au afirmat în majoritatea lor că este vorba cel mai probabil de un fals, bazându-şi „verdictul” pe originea nedeterminată a documentului, forma caracterelor şi a literelor şi erorile gramaticale.
A fost Iisus căsătorit? Un papirus despre „soţia” lui Iisus zdruncină teoria catolică a celibatului
Este vorba de un fragment de papirus cu dimensiunile de 3,8 x 7,6 centimetri, pe care sunt scrise următoarele cuvinte în limba coptă: „Iisus le-a spus: «soţia mea»” şi „Ea ar putea fi discipola mea”. Această frază a generat dezbateri în anumite biserici despre celibatul preoţilor şi despre posibilitatea ca femeile să exercite sacerdotul ministerial. Niciuna dintre evanghelii nu menţionează faptul că Iisus era căsătorit sau că ar fi avut discipoli femei.
Karen King spune că acest document nu dovedeşte faptul că Iisus era căsătorit. După părerea ei, „acest text subliniază doar că femeile, mame şi soţii, pot fi şi ele discipoli ai lui Iisus, un subiect care a făcut obiectul unor dezbateri aprinse la începutul creştinităţii”.
Analizele ştiinţifice au concluzionat că papirusul şi cerneala, ca şi scrisul şi structura gramaticală, indică faptul că acest document este într-adevăr străvechi. Potrivit aceloraşi analize, documentul datează dintr-o perioadă cuprinsă între secolul al VI-lea şi al IX-lea. „Toate aceste analize şi contextul istoric indică faptul că acest papirus este aproape sigur produsul creştinilor străvechi şi nu un fals din zilele noastre”, afirmă autorii studiului, publicat în Harvard Theological Review.
Acest document a fost supus unor tehnici diferite de datare, inclusiv spectropie (pentru cerneală) şi cu carbon radioactiv (pentru papirus), de cercetători de la Universitatea Columbia, Universitatea Harvard şi de la Massachusetts Institute of Technology. „Potrivit acestor experţi, compoziţia chimică a papirusului şi oxidarea acestuia corespund papirusurilor străvechi, precum acela al Evangheliei după Ioan”, au afirmat autorii studiului.
Însă aceste concluzii nu i-au convins pe toţi istoricii.
Leo Depuydt, egiptolog la Universitatea Brown, consideră că aceste analize nu dovedesc autenticitatea papirusului.
El spune că este destul de uşor să îţi procuri foi de papirus vechi de pe piaţă. În plus, spune el, analiza cernelii nu dovedeşte data, ci doar faptul că structura şi compoziţia ei este similară cu cerneala străveche. Or, e uşor de fabricat, cu funingine de lumânare şi ulei, a adăugat el.
În final, „erorile gramaticale grosolane” din acest text şi faptul că scrierea cuvintelor, cu excepţia „soţia lui Iisus”, este identică cu aceea din Evanghelia lui Toma, un text străvechi descoperit în 1945, „nu pot fi doar o coincidenţă”, a adăugat acelaşi egiptolog, care consideră „suspect” faptul că proprietarul acestui papirus a rămas anonim.