În trecut, au existat încrucișări între grupurile umane moderne, în special cu oamenii de Neanderthal dispăruți acum aproximativ 30.000 de ani.
Chiar dacă multitudinea de gene moștenite de la neanderthalienii din genomul oamenilor de astăzi a fost documentată de mai multe studii, se știe puțin despre ce rămâne din ADN-ul omului de Denisova, spun autorii acestui studiu.
Cercetătorii au analizat genomul a 1.523 de persoane reprezentative pentru populația mondială, între care 35 de persoane erau din Papua Noua Guinee.
Rezultatele arată că toate populațiile non-africane ale planetei au moștenit între 1,5% și 4 la sută dintre genele oamenilor de Neanderthal și numai una singură, melanesiană, provenind de pe insulele din nordul Australiei are, în plus, o proporție semnificativă de gene ale oamenilor din Denisova (între 1,9 la sută și 3,4 la sută).
„Sunt surprins de faptul că genele de neanderthalieni și denisovieni au putut să ajungă în locuri izolate”, a comentat unul dintre autori studiului, Andrew Merriwether, antropolog de la Universitatea din Binghamton (New York).
„Noi știm că melanesienii sunt în aceste insule timp de cel puțin 48.000 de ani, după cum reiese din rămășițele de oseminte descoperite, dar nimeni nu a putut stabili o legătură între aceste populații și alte locuri, deoarece acestea au fost izolate de foarte mult timp”, a adăugat el.
De asemenea, oamenii de știință au identificat cu această ocazie la strămoșii locuitorilor insulelor din Pacific gene moștenite de la neanderthalieni și denisovieni care conferă avantaje, în special imunitare.
„Unele dintre genele oamenilor moderni moștenite de la neanderthalieni și denisovieni i-au ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască și să se reproducă”, a declarat Joshua Akey, de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Washington și unul dintre autorii acestei lucrări.
Cercetătorii au stabilit că încrucișarea dintre neanderthalieni și oamenii moderni s-a produs în cel puțin trei reprize, oamenii moderni și oamenii de Neanderthal co-existând mii de ani.
Însă încrucișarea între oamenii moderni și oamenii din Denisova s-a produs într-o singură etapă, potrivit oamenilor de știință.
Existența denisovienilor a fost stabilită prin analiză genetică a unei falange și a doi dinți, descoperire făcută în anul 2008 în peștera Denisova din Munții Altai situați în nordul Siberiei. După această descoperire, ‘omul din Denisova’ a fost inclus de oamenii de știință în rândurile rudelor arhaice din arborele genealogic al speciei umane.
„Denisovienii sunt singura specie umană arhaică cunoscută mai mult prin analiza genetică a oamenilor moderni decât prin fosilele descoperite, deoarece acestea au fost în număr foarte mic”, a declarat Joshua Akey.
Potrivit specialistului, cea mai probabilă ipoteză este că denisovienii au trebuit să se deplaseze în zone geografice vaste întinse până în sud-estul Asiei unde se aflau de asemenea și primii oameni moderni. Unii dintre descendenții denisovienilor ar fi putut să ajungă în insulele din nordul Australiei, este ipoteza omului de știință citat de AFP.