Paradoxul încoronării de la Alba Iulia. Motivul pentru care Regele Ferdinand I a fost încoronat în curtea catedralei, sub un baldachin, deși lăcașul de cult fusese construit special pentru această ceremonie

Încoronarea Regelui Ferdinand I ca rege al României Mari s-a făcut la aproape patru ani distanță de la momentul nașterii României Mari, 1 decembrie 1918. Până la această dată, Ferdinand fusese rege al Vechiului Regat, format din Moldova și Țara Românească.

Așadar, Ferdinand era la a doua încoronare. Prima încoronare, ca rege al Vechiului Regat, avusese loc pe 10 octombrie 1914, după moartea unchiului său, Regele Carol I.

Încoronarea Regelui Ferdinand I ca rege al României Mari a avut loc la patru ani distanță de la Marea Unire

Despre încoronarea lui Ferdinand și a Mariei ca regi ai României Mari începuse să se discute la scurt timp după Marea Unire de la 1918, când Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au fost alipite la Moldova și Țara Românească. Dar unirea românilor din toate provinciile și formarea României Mari trebuiau validate și pe plan internațional, iar această recunoaștere a durat câțiva ani.

Mai exact, pentru a fi recunoscută internațional, România a trebuit să aștepte finalizarea Conferinței de Pace de la Paris, în cadrul căreia țările participante la Primul Război Mondial s-au așezat la masa tratativelor pentru a stabili noua configurație politico-teritorială a Europei și rezolvarea problemelor economic-financiare apărute în urma Primului Război Mondial.

Citeste si EXCLUSIV Mica Romă, oraşul din care „a răsărit soarele românilor”. Locul încărcat de magie pe care orice român care se pretinde patriot ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă

La Conferința de Pace de la Paris, desfășurată între anii 1919-1920, au participat 28 de țări care au fost implicate în război, printre care și România.

Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, ridicată în timp-record

După încheierea Conferinței de Pace de la Paris, românii au avut undă verde să-și încoroneze monarhul. A fost decisă construirea Catedralei Unirii de la Alba Iulia care să găzduiască ceremonia încoronării, piatra de temelie fiind pusă în aprilie 1921. Până la sfârșitul anului, edificiul a fost gata.

Pe parcursul anului 1922, sunt puse la punct ultimele detalii pentru organizarea ceremoniei. Chiar dacă, teoretic, premierul Ionel Brătianu a numit, în august 1922, o comisie care să se ocupe de organizarea ceremoniei de încoronare, sufletul organizării evenimentului a fost Regina Maria. Aceasta s-a implicat în absolut tot ce a ținut de organizarea ceremoniei, începând de la pictarea pereților catedralei, până la alegerea modelului mantiilor și coroanei care i s-a așezat pe cap.

Și asta întrucât Regina Maria își dorea foarte mult încoronare în stil medieval. În cele din urmă, sub atenta sa îndrumare, ceremonia a ieșit aproape așa cum și-a dorit.

Încoronarea Regelui Ferdinand I a avut loc în curtea Catedralei Încoronării, și nu în interior, așa cum cerea protocolul

Un eveniment a umbrit, oarecum, ceremonia. Iar acesta a fost faptul că încoronarea nu s-a putut ține în interiorul catedralei, care tocmai în acest scop fusese construită. Și asta întrucât catedrala era ortodoxă, în timp ce Regele Ferdinand I era catolic.

Era de neconceput ca unui rege catolic să îi fie pusă coroana pe cap de către un preot ortodox. Acest lucru ar fi dus la excluderea regelui din sânul Bisericii Catolice.

Așa că regele a refuzat să fie încoronat în cadrul unei slujbe religioase ortodoxe, iar după consultări cu regina și cu Barbu Stirbey, consilier personal al regelui și administrator al Domeniilor Coroanei Regale, a ajuns la o soluție de compromis: încoronarea urma să aibă loc în curtea catedralei, sub un baldachin, iar coroanele să fie sfințite în biserică.

Tradiția cerea, de asemenea, ca înaltul prelat care săvârșea slujba încoronării să așeze coroanele pe capetele celor doi monarhi. Nici acest lucru nu a fost acceptat de Regele Ferdinand I, așa că acesta și-a pus singur coroana de oțel pe cap, după care și-a încoronat și regina.

Aceste abateri de la protocolul încoronării au fost posibile întrucât un singur rege mai fusese încoronat înaintea lui Ferdinand I, unchiul său Carol I. Astfel, neexistând mai multe precedente, procedura încoronării nu era suficient de clară sau foarte riguroasă.

Citeste si Cine a fost singurul Patriarh al României care a fost căsătorit şi a avut copii. A rămas în memoria românilor prin celebra replică: „Hristos este sovietic”

Coroana purtată de Ferdinand I a fost cea a unchiului său, Regele Carol I, și era confecționată din oțel de tun. Regina Maria și-a comandat singură coroana, aceasta fiind din aur.

Unde poate fi văzut, azi, Baldachinul Încoronării

Astăzi, baldachinul sub care a avut loc încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria poate fi văzut în Sala Tronului din Alba Iulia.

Din păcate, acesta nu este baldachinul original, cel original arzând într-un incendiu, în anul 1938. Pe atunci, baldachinul era găzduit de Muzeul Militar Național din București.

Actuala copie a fost realizată cu ocazia Centenarului Încoronării, adică în anul 2022, de o echipă coordonată de un designer din Arad.

Baldachinul original a fost proiectat de Comisiunea pentru încoronare, în anul 1921, scopul lui fiind acela de a oferi un cadru pentru prezentarea regelui și a reginei mulțimii adunate în curtea catedralei. Însă baldachinul a ajuns să găzduiască chiar ceremonia încoronării.

Baldachinul a fost decorat în acord cu stema țării, adoptată în 1921, celebrând astfel România întregită sub domnia Regelui Ferdinand I.

Copertina baldachinului este de culoare roșie, iar în centru are un medalion cu laturile rotunjite și frânte spre interior, în dreptul căruia este pictat, pe un fond azur, un vultur galben cu stema României pe piept.

Lateralele baldachinului sunt reprezentate de trei straturi suprapuse, realizate în culorile stemei.

Citeste si Unde se află copacul din România care are peste 600 de ani. Falnicul stejar a fost martor mut al nenumăratelor evenimente care au marcat istoria țării

Primul strat este o draperie albastră azur cu franjuri aurii, pe care se afla blazoanele caselor regale din care proveneau Ferdinand și Maria, iar deasupra blazoanelor se află coroana regală a României.

Tot pe stratul albastru azur au fost cusute medalioane reprezentând stemele provinciilor românești unite sub sceptrul Regelui Ferdinand. Draperia era garnisită cu șnururi aurii, cu ciucuri la capete.

Al doilea strat al baldachinului este reprezentat de o friză aurie cu roșu, compusă din două elemente decorative dreptunghiulare, rotunjite în partea inferioară.

În sfârșit, cel de-al treilea strat al baldachinului este supradimensionat comparativ cu celelalte două straturi și conține simboluri heraldice: doi lei care susțin scutul heraldic, cu stema României Mari, deasupra scutului aflându-se Coroana Regală. De asemenea, în partea inferioară a fost cusută o filacteră albastră pe care stă scris cu auriu: Nihil sine Deo.